Kero Zen, graffer: Vrem să transformăm Clujul în muzeu de artă stradală

Foto: Dan Bodea

Nu se declară un pionier al graffiti-ului, însă contribuţia pe care a adus-o acestei culturi îl recomandă drept unul dintre cei mai respectaţi creatori de artă urbană. Născut în Dej, Kero Zen este înainte de toate un nomad. A locuit în multe din marile capitale europene, studiază în prezent la Londra, dar întotdeauna s-a întors acasă, convins de ideea că are o responsabilitate faţă de România şi faţă de generaţiile tinere de artişti stradali. În prezent vrea să creeze o platformă în zona de street art care să consolideze bazele viitorului. Până atunci, pereţii publici sau privaţi din Cluj, dar şi din ţară, sunt teren de „joacă” pentru cunoscutul artist, care ne aminteşte zi de zi că desenul stradal nu înseamnă doar vandalism, ci este un real fenomen cultural şi artistic.

O lume fără convenţii

Părinţii lui nu l-au dat la o şcoală de arte, aşa că a ales să practice mult sport şi să deseneze atunci când avea timp. În liceu s-a reapucat de desen prin intermediul graffiti-ului, a  descoperit cultura hip-hop şi a început să devină uşor obsedat de acest fenomen. „Desenând aşa pe stradă, la sfârşitul anului 1999 am început să fac şi schiţe în paralel cu descoperirea acestei culturi. De aici încolo este o poveste lungă”, avertizează Kero. A lucrat în multe locuri, a fost şi salariat, dar după un timp s-a hotărât să renunţe la toate convenţiile şi să se mute la Bucureşti, unde a locuit şase ani. „O schimbare importantă în viaţa mea a fost când am decis să abandonez  tot ce e convenţional şi am zis că fac ce vreau să fac. Eram gestionar la un depozit şi visam numai cifre şi calcule şi aveam cu totul alt vibe decât eram eu până atunci. În cele şase luni nu am desenat deloc aşa că am demisionat şi am plecat la Bucureşti. Acolo, am ajuns să stau într-o casă din Cotroceni, foarte veche, plină de artişti. Am stat şase oameni acolo, dar în fiecare seară erau 15 oameni la noi, în principal artişti grafferi. Era lume mai underground, au fost şi perioade de vagabondaj, toate etapele. Au fost două luni când nu mai văzusem lumina zilei, dormeam ziua şi noapte eram pe stradă. Era un fel de vampirism. A fost foarte important tot procesul acesta de formare. Eu deja făceam atunci de şapte ani graffiti, dar abia apoi mi-am dat seama că până atunci era un fel de hobby. Generaţia mea nu a avut de la cine să înveţe decât din nişte clipuri văzute pe net, iar internetul chiar nu era foarte popular atunci”, povesteşte Kero.

Kero Zen preferă să păstreze misterul identităţii sale. În spate poate fi admirat unul dintre cele mai recente desene realizate de Kero în curtea restaurantului Samsara din Cluj-Napoca/Foto: Dan Bodea

Kero Zen preferă să păstreze misterul identităţii sale. În spate poate fi admirat unul dintre cele mai recente desene realizate de Kero în curtea restaurantului Samsara din Cluj-Napoca/Foto: Dan Bodea

Soluţii de compromis

Pentru a-şi asigura un venit Kero a fost nevoit să apeleze la anumite joburi comerciale, de amenajare a unor spaţii şi împreună cu prietena lui lucrează încă la crearea imaginii propriei lor firme. „Ca şi artist în România, dacă ar fi să fac doar ce vreau şi simt eu, atunci e destul de greu să supravieţuieşti fără un background financiar. Astfel, ne axăm pe partea de comenzi şi amenajări interioare. Creăm identitatea pentru diferite business-uri, nu facem doar amenajări. Îmi place să fac lucrări pentru business-uri mici, personale, bune pentru societate. Sunt foarte selectiv în ultima perioadă ”, precizează Kero. Alături de prietena lui încearcă încă să se hotărască dacă să rămână în România sau dacă să plece să îşi continue studiile la Londra, unde ar trebui să mai stea cel puţin trei ani. „În Londra am studiat Design-ul însă vreau să dau la Fine Arts. Studiam prea mult publicitate şi eu sunt total împotriva advertising-ului deşi când stăteam la Bucureşti, pe lângă graffiti, din asta trăiam, din advertising. Colaboram cu firme mari de publicitate pe proiecte artistice. Acum tot amân să trimit portofoliul în Londra pentru că văd că se întâmplă în România ceva interesant, chiar dacă numai pe plan energetic”, spune artistul. De asta s-a şi întors în ţară, completează el, pentru a încerca să schimbe ceva, într-un fel sau altul. „Am purtat discuţii cu diferiţi artişi şi ne gândeam că putem alege calea uşoară financiar vorbind, putem merge într-o zonă unde este creată o platformă. Noi avem însă nişte responsabilităţi faţă de România. Astfel, vreau să creez o platformă aici, în ţară, pe partea de street art care să consolideze în această zonă bazele viitorului”, precizează Kero.

Kero Zen,   în timpul realizării unui desen pentru magazinul de dulciuri BonBon Candy din Cluj

Kero Zen, în timpul realizării unui desen pentru magazinul de dulciuri BonBon Candy din Cluj

Muzeu urban de street art

Artistul a venit, astfel, cu ideea de a face un muzeu urban, mai exact o galerie în diferite oraşe, cu pereţi desenaţi de diverşi artişti. Deşi este puternic ataşat de Cluj, oraşul pe care îl consideră casă, Kero a găsit mai multă cooperare din partea autorităţilor din Craiova decât din partea celor din Cluj, astfel încât proiectul său a început deja să fie implementat acolo. “Spre surprinderea multor oameni nu am pornit de la Cluj, ci din Craiova. Am început discuţiile în primăvară, în contextul candidaturii la titlul de Capitală Culturală Europeană. Mi-am îngheaţat anul la Londra şi m-am întâlnit cu oameni de la primărie, cu diferite asociaţii, să adun lumea, să aduc propuneri. Am stat şi în Paris şi în Barcelona şi am locuit în clădiri abandonate care au fost reocupate de oameni şi artişti şi am văzut ce se poate face în astfel de locuri”, a declarat Kero Zen pentru Transilvania Reporter. Astfel, în Craiova, alături de Obie Platon, Irlo şi Krom, Kero a început „culturalizarea” blocurilor vechi, prin decorarea cu opere de artă urbane apelând la motive preluate din istorie şi din folclor.  Până la sfârșitul verii, în toate cele 11 microcentre culturale din Craiova vor apărea lucrări stradale prin colaborarea artiștilor cu locuitorii din acele zone.

Kero & Krom / O interpretare a legendei lui Baba Novac în Craiova

Kero & Krom / O interpretare a legendei lui Baba Novac în Craiova

Războiul minţilor

Prin studii de caz din marile oraşe europene, Kero le-a oferit autorităţilor exemplul Parisului unde pe Bulevardul Rivoli s-a deschis o clădire abandonată similară ca importanţă cu Hotel Continental. În doi ani acest loc, dedicat artei contemporane, a devenit unul dintre cele mai vizitate. „E greu să deschizi mintea oamenilor care îşi urmăresc doar interesul personal şi nu vor să ia decizii riscante, într-un fel. La Craiova, însă, a existat mai multă cooperare. Cu echipa doamnei primar, formată din oameni tineri, chiar se realizează proiecte culturale sociale”, spune artistul. În proiectul Asociaţiei ”Craiova Capitală Culturală Europeană 2021” Kero se ocupă de partea artistică. „Eu le propun artişti, ei îmi trimit poze cu pereţi pe care am putea desena, mergem în acele zone, cunoaştem poveştile oamenilor. Copiii sunt foarte receptivi şi foarte curioşi să vadă tot procesul realizării unui asemenea desen. Proiectul este gândit pe o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani în care se vor acumula aproximativ 30 de pereţi într-un oraş. Va exista un traseu turistic, cu hartă disribuită la Info Point-urile din oraş, se va face promovare pe reţelele de socializare”, precizează Kero.

Un desen al lui Kero Zen pe suprafaţa peretelui unei clădiri din Piaţa Mihai Viteazu din Cluj,   clădire în prezent dărâmată/Foto: Dan Bodea

Un desen al lui Kero Zen pe suprafaţa peretelui unei clădiri din Piaţa Mihai Viteazu din Cluj, clădire în prezent dărâmată/Foto: Dan Bodea

Artistul spune că în Cluj a propus proiectul său Primăriei, însă nu s-a concretizat discuţia atât de repede cum s-a concretizat la Craiova. „Mie mi se pare că există multă ipocrizie în Cluj pentru că aproape totul este pseudo-cultural şi pseudo-intelectual. Din tot potenţialul pe care îl are Clujul, cu oamenii lui tineri şi studenţii care vin aici, există doar tendinţa de a le lua banii. În plus multe proiecte care se fac sunt copiate sau sunt făcute în manieră jalnică. Primăriei Cluj-Napoca le-am dus două studii de caz din Marea Britanie, făcute de Ministerul Culturii de acolo, unul dintre ele fiind numit «Impactul social şi economic al artelor în societate». Nu a fost foarte convingător pentru ei şi, ca urmare nu s-a ajuns la un rezultat, la fel cum nu am ajuns la un rezultat nici cu Asociaţia Cluj 2021-Capitală Culturală Europeană”, susţine Kero. Acesta precizează că împreună cu o asociaţie implicată în proiectul Capitalei Europene de Tineret va pune totuşi în aplicare ideea lui de galerie urbană pe strada Andrei Şaguna din Cluj. Proiectul ar trebui să demareze în septembrie. „Vom încerca să concentrăm toate desenele pe o stradă, pentru a deveni un hotspot în peisajul stradal”, confirmă artistul.

Allan Dalla&Kero,   Bucureşti/Foto: Arhiva personală

Allan Dalla&Kero, Bucureşti/Foto: Arhiva personală

„Ca artist eşti afectat de ceea ce se întâmplă în jur, mai ales de evenimentele sociale şi economice. Îmi place şi mie să fac desene cu tematică socială şi într-un fel avem datoria de a arăta şi altora, care sunt semi-hipnotizaţi de consumerism, cum vedem noi lucrurile”, Kero Zen, artist stradal

În zilele de 9 şi 10 august Transylvania.Youth.Culture – TYC şi SprayARTist organizează la Clădirea Casino din Parcul Central concursul de graffiti cu tema „clădiri istorice din Cluj-Napoca”. Fiecare participant va primi spray-uri şi un perete de aprox 4×2 m.


Publicitate

1 Comentariu

  1. anonim spune:

    Doar dacă schimbă stilu ăsta jalnic.Aşa o să arate urât oraşul.Kitsch domnule Kero.Unde este stilul tău de acum 5-7 ani?

Postaţi un comentariu