Ameliorarea calităţii vieţii în depresie prin psihoterapie

Suntem trişti. De cele mai multe ori, fără motiv. Lucrurile care odinioară ne făceau plăcere nu ne mai bucură. Vrem doar să ne retragem în noi şi să nu mai interacţionăm cu cei din jurul nostru. Dacă avem astfel de stări pentru o perioadă de mai mult de două săptămâni fără întrerupere, ar trebui să luăm în considerare faptul că suntem afectaţi de ceea ce psihologii numesc boala secolului XX, adică de depresie.

În ultimii ani, depresia a devenit o problemă de sănătate publică, atât din cauza numărului mare de cazuri, dar şi a costurilor directe şi indirecte pe care le presupune şi care sunt legate atât de tratament, dar şi de reintegrarea socială şi profesională. Încă stigmatizată social, văzută de cele mai multe ori ca având o vulnerabilitate, persoana care suferă de depresie ajunge să apeleze târziu la tratamentul de specialitate. Cum recunoaştem şi cum putem face faţă acestei boli?

Mihaela Lupu, psiholog clinician, Spitalul de Recuperare Polaris Medical

Cum recunoaştem semnele depresiei?

Dispoziţia tristă, pierderea interesului şi a plăcerii pentru activităţile obişnuite şi pentru oameni, dificultăţile de concentrare şi de a lua cele mai mici decizii, autocritica severă, energia scăzută, stare de oboseală permanentă, somnul perturbat cel puţin două săptămâni, sunt asociate cu scăderea semnificativă a randamentului cotidian şi cu funcţionarea psihosocială deficitară până la retragerea totală şi incapacitatea de a mai face ceva, în episodul depresiv sever. Nu orice stare de tristeţe înseamnă depresie. Cu toţii avem zile mai triste sau mai puţin chef să facem lucrurile obişnuite, face parte din trăirile fireşti ale vieţii. Severitatea şi persistenţa acestor stări reprezintă simptomele depresiei.

Cum afectează depresia viaţa de zi cu zi?

În literatura de specialitate, există evidenţe clare care arată că simptomele depresiei afectează toate domeniile vieţii individului. Cu o perspectivă negativă despre sine, lume şi viitor, depresia are un impact major asupra modului în care persoana îşi percepe starea de bine, implicit calitatea vieţii. Cu cât severitatea simptomelor este mai mare, cu atât mai mult este afectată funcţionarea zilnică a persoanei, în multe cazuri, până la apariţia ideilor suicidare, depresia majoră fiind unul dintre factorii cei mai importanţi în alegerea soluţiilor extreme.

Ce înţelegem prin calitatea vieţii?

Prin calitatea vieţii, înţelegem, aşa cum este definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ca fiind „percepţiile indivizilor asupra situaţiilor sociale în contextul sistemelor de valori culturale în care trăiesc şi în dependenţă de propriile necesităţi, standarde şi aspiraţii”. Din perspectivă medicală, calitatatea vieţii reprezintă starea de bine fizică, psihică, socială şi abilitatea pacienţilor de a face faţă dificultăţilor, inclusiv bolii. S-a demonstrat o corelaţie directă între severitatea simptomelor de anxietate şi depresie şi scăderea calităţii vieţii percepută, mult mai accentuat, comparativ cu pacienţii cu infarct miocardic, diabet, sau cu hipertensiune. La pacienţii care suferă de boli cronice şi care au asociate şi simptome de anxietate sau depresie, impactul asupra calităţii vieţii este şi mai mare.

Cum optimizăm calitatea vieţii la persoanele cu depresie?

Studiile recente arată că, în combinaţie cu tratamentul medicamentos şi exerciţiile fizice, psihoterapia este eficientă în reducerea semnificativă a severităţii simptomelor şi optimizarea calităţii vieţii persoanei cu depresie. Psihoterapia influenţează direct procesul de vindecare, ajutând pacientul cu depresie să identifice şi să înţeleagă problemele sau evenimentele de viaţă, cum ar fi apariţia unei boli, decesul unei persoane dragi, pierderea unui job sau a unei relaţii, divorţul sau factori de vulnerabilitate biologică, care au contribuit la apariţia depresiei. Cel afectat de depresie va învăţa noi modalităţi de a-şi modifica modul de a gândi şi a-şi adapta comportamentul, schimbând acele obiceiuri care au contribuit la apariţia tulburării. Neputinţa psihologică, trăită ca o stare permanentă de neajutorare şi lipsa de speranţă în ceea ce priveşte propriul viitor, sunt obstacole mentale majore în menţinerea stării de bine psihice şi emoţionale. Modificarea stilului de viaţă şi a comportamentelor disfuncţionale, neproductive, abordarea diferită a dificultăţilor din relaţiile interpersonale semnificative, acceptarea suportului social sunt beneficii directe pentru pacienţii care urmează şi psihoterapie, recăpătân-du-şi controlul asupra propriei vieţi şi bucuria de a trăi.

Mihaela Lupu, psiholog clinician la Spitalul de Recuperare Polaris Medical

Puteți adresa aici întrebări specialiștilor de la Polaris Medical.


Publicitate

Postaţi un comentariu