Vasile Dâncu: „Dezbaterea Ponta-Iohannis este expresia dezorganizării care bântuie România de 25 de ani”

Klaus Iohannis și Victor Ponta

Reporter: Domnule profesor, cum vedeţi, cu ochiul sociologului, al analistului, dezbaterea de la Realitatea dintre Victor Ponta şi Klaus Iohannis?

Vasile Dâncu: A fost o expresie perfectă a dezorganizării care bântuie România de 25 de ani. A fost o dezbatere improvizată, tot ceea ce s-a întâmplat acolo n-a avut legătură cu ceea ce ar trebui să se întâmple într-o dezbatere. În primul rând, Klaus Iohannis a început să practice un fel de haiducie comunicaţională, nu anunţă că va fi prezent, apoi se duce total nepregătit. Asta a făcut dintr-o dată să nu existe dialog. De fapt, am asistat mai degrabă la un dialog între jurnaliştii de la Realitatea, care îl aşteptau pe Victor Ponta cu teme foarte complicate, nu cu teme prezidenţiale, ci cu teme guvernamentale, încercau să-l pună în dificultate şi când colo s-au trezit cu doi candidaţi, unul era pregătit, celălalt a venit total nepregătit. N-a fost pregătit nici din punct de vedere informaţional, nici psihic pentru asemenea bătălie, nu a avut nici timingul necesar, n-a putut să facă un dialog, s-a concentrat asupra timpului pentru că nu reuşea nici cum să-şi umple minutele pe care le avea. A fost un candidat timorat, care s-a simţit acolo ca într-o capcană. Nu cred că i-a întins cineva o capcană, şi-a întins-o singur. A fost o luptă dezechilibrată, practic l-am văzut numai pe Victor Ponta acolo, excelând în cifre, un pic cam agresiv, dar este de înţeles, pentru că adversarul său venise cumva în emisiunea lui şi n-am înţeles de ce s-a dus Klaus Iohannis acolo. Pe de altă parte, acest lucru mi se pare definitoriu pentru întreaga campanie, care n-a avut nici o consistenţă de dezbatere şi n-a avut proiecte. ACL s-a văzut şi aici că n-are un singur candidat, ci mai mulţi, s-a văzut că n-are un proiect. Dreapta românească, din păcate pentru cei de dreapta –pe care îi respect- şi care încearcă cumva să structureze o alternativă de dreapta pentru România, nici măcar nu au avut dorinţa de a arăta un proiect de nouă Românie. O singură paradigmă: moarte comunismului, neocomunismului, criptocomunismului. Un candidat care nu poate să răspundă la o întrebare despre ce ar trebui făcut pentru diaspora românească sau la întrebări de factură economică ori privind arhitectura instituţională, un candidat de genul acesta arată că de fapt nu există un ethos al proiectului şi al pregătirii în cadrul echipei lui. N-am înţeles nici de ce Klaus Iohannis nu a avut o echipă în jurul lui. El avea nevoie să fie pregătit să meargă la toate dezbaterile, pe care să le anunţe din timp, iar dacă ştii că nu eşti un foarte bun orator, atunci încerci cu echipa ta să negociezi o structură fixă a dezbaterii, o structură în care fiecare poate să-şi exprime singur proiectul propriu, fără neapărat un dialog cu celălalt candidat. Venind nepregătit la o emisiune, a reuşit să-l pună în dificultate şi pe moderator, care a devenit spectator la dezbatere, când nu era ridicător de mingi. A fost un exemplu de cum nu se face o dezbatere pentru alegerile prezidenţiale.

Rep: După dezbaterea de la Realitatea, cum credeţi că se poziţionează electoratul? A mai pierdut Iohannis, a mai câştigat Ponta?

VD: Iohannis a pierdut această bătălie. Este clar că a fost total din alt film. Nu ştiu ce impact va avea asupra scorului general, Iohannis avea un handicap destul de mare, de 10 procente, pe care trebuia să-l întoarcă. Nu este uşor. Oamenii spuneau în sondaje săptămânile trecute –vreo 60%- că aşteaptă dezbaterile, pentru a-şi consolida părerea, ca să-şi schimbe părerile sau ca să-şi vadă candidatul. Nu ştiu ce au înţeles oamenii, lucrăm la un studiu despre acest lucru. Oricum, cu asemenea evenimente, şansele lui Iohannis scad foarte mult sau din ce în ce mai mult. El ca şi candidat challenger ar fi trebuit să vină cu proiecte de comunicare agresive, cu o impetuozitate a celui care vine cu alternativa. Nu poţi să aştepţi să facă strada sau intelectualii, în ziare sau pe bloguri, totul pentru tine. Nu poţi! Sunt lucruri pe care trebuie să le faci singur, sunt bătălii pe care candidatul le dă singur.

Rep: Nu se poate ca prin prestaţia pe care a avut-o Iohannis să se victimizeze şi să se solidarizeze lumea cu cel mai slab?

VD: Asta se poate întâmpla, dar în condiţii egale sau aproape egale între candidaţi. Este un mic avantaj pe care-l poţi obţine prin compasiune, prin milă, dar cei mai mulţi, atunci când e vorba de o funcţie prezidenţială, cred că se aşteaptă să fie un preşedinte competent şi puternic. Se aşteaptă un tătuc care să te protejeze şi care să aibă forţă. Când arăţi că nu eşti pregătit pentru asta, te poţi face eventual sfânt, să te canonizeze, dar nu preşedinte.


Publicitate

Postaţi un comentariu