Utopia violentă a purităţii entice

Caius Chiorean, redactor-șef Transilvania Reporter

Valul de violenţă îndreptat împotriva a doi muncitori din Sri Lanka angajaţi cu forme legale la o fabrică de pâine dintr-o comună secuiască nu s-a iscat din senin. Expulzarea intruşilor este un comportament endemic în Ditrău, o localitate din Harghita care se distinge prin omogenitate etnică. Maghiarii reprezintă 98,87 la sută dintre locuitori. În anii 80 îndreptată împotriva ţiganilor, în 90, contra românilor, fobia maghiarilor se revarsă astăzi asupra altora veniţi din afară, diferiţi de această dată prin culoarea pielii.

Ostilitatea localnicilor şi a conducătorilor obştei faţă de străini este perpetuată şi de partidele ungureşti.  Din dorinţa de a păstra puritatea etnică a zonei, liderii politici îi refuză inclusiv pe investitorii interesaţi de zonă. Contrar părerii multora, Ditrău nu e un sat izolat. El este situat pe  traseul autostrăzii care va lega cândva Transilvania de Moldova. Nu geografia, cât izolarea autoimpusă îi plasează pe locuitorii Ditrăului la marginea lumii civilizate.

Ditrău poate fi studiu de caz pentru maladiile dezvoltate de comunităţile obsedate de voinţa închiderii în propria  lume şi de respingere a diversităţii. Nu este nicidecum un caz izolat. După cum arată un studiu IRES din 2016, societatea românească trece, printr-o profundă criză de încredere care îşi are originile în perioada de dinainte de 89 şi care este întreţinută în mod instinctiv. Astfel, 8 din 10 români recunosc că au puţină şi foarte puţină încredere în ceilalţi oameni. Neîncrederea alimentează frica, iar frica asimilează ura. Deşi aceste atitudini dominante se manifestă, după cum indică studiul, mai ales în rândul oamenilor cu educaţie scăzută şi a celor care locuiesc în mediul rural, vezi locuitorii Ditrăului, aversiunea faţă de străini se întâlneşte şi în comunităţi care au teoretic înţelepciunea coabitării. De câteva luni, rezidenţii unei străzi exclusiviste din Cluj fac demersuri legale pentru a expulza un grup de 40 de lucrători din Sri Lanka şi Nepal cazaţi de firma care i-a angajat într-unul din imobilele din zonă. Acţiunea lor nu e violentă şi pare motivată inclusiv de duşmănia purtată vecinului care a închiriat casa. Chiar şi aşa, ea obturează imaginea recentă a Clujului de oraş care se dezvoltă asimilând diferenţele.

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Alin says:

    Articol slab care se rezumă la a spune: eu sunt un om bun, secuii sunt necivilizați blabla. titlul pompos e fals: una e să te apuci să epurezi minorități care locuiesc de sute de ani undeva, și alta e să nu vrei mograție. Au suprareacționat secuii, insă de ce ar vrea cineva să accepte migrație de masă doar pentru că niște capitaliști au chef să facă profit și să externalizeze problemele sociale in comunitate? Ati vizitat parisul, londra berlinul recent? Migrația de masă e o agresiune impotriva cetățenilor care nu doresc milioane de oameni puși pe capul lor de tot felul de corporatii care finantează ong-uri. E un business să aduci oameni in Occident, și de aia sunt tensiuni sociale pentru că utopia violentă e utopia migratiei de masă – e o iluzie să crezi că marele capital poate aduce migranti lumpeni la grămadă fără să afecteze drepturile cetățenilor.

Postaţi un comentariu