Summit esențial pentru extinderea UE, la Sofia

Liderii Uniunii Europene se întrunesc joi, 17 mai, la Sofia, într-un Consiliu European care ar trebui să fie o bornă istorică, în privința relansării extinderii blocului comunitar. Este vorba de un summit comun cu liderii celor șase state din Balcanii de Vest care ar putea deveni la un moment dat membre ale UE: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia. Întâlnirea este găzduita de capitala Bulgariei, deoarece această țară se află la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.   

Summitul a stârnit o serie de spasme diplomatice în intestinele Uniunii, deoarece Kosovo, care și-a declarat unilateral independența față de Serbia în 2008, nu este recunoscut de cinci membre ale blocului comunitar: Spania, Slovacia, România, Grecia și Cipru.

Potrivit presei internaționale, România, Spania și Cipru au amenințat că nu vor lua parte la summit. Președinția României a refuzat să comenteze acest aspect, la vremea respectivă, dar acum participarea la summitul de la Sofia este trecută pe agenda oficială a președintelui Iohannis, deci obiecțiile României au dispărut. La fel, și cele ale Ciprului. Spania rămâne, prin urmare, singura țară a UE care nu va participa la nivel de șef de stat la summit.

Soluții de compromis

Potrivit Politico.eu, diplomația europeană a duduit în ultimele săptămâni pentru a mulțumi pe toată lumea. Astfel, pentru a „împăca” țările nemulțumite de acceptarea Kosovo la masă, pe plăcuța din dreptul președintelui kosovar Hashim Thaci nu va figura și statul pe care îl reprezintă. Totodată, textul care va fi adoptat la final nu va conține termenul de „state” cu privire la țările din Balcanii de Vest ci pe cel de „parteneri”. Aceste concesii par să fie cele care au mulțumit țara noastră și Ciprul, dar premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a rămas neînduplecat – dată fiind situația tensionată din Catalonia separatistă.

Rajoy urma să participe doar la cina informală programată pentru miercuri seară, dar nu și la summitul de joi. Totuși, Spania ar urma să fie reprezentată la un nivel mai scăzut – poate de ministrul de externe – la summit, și va semna declarația finală.

Ce va conține această declarație este un alt subiect de speculații. Potrivit mai multor surse convergente, Macedonia și Albania speră să fie invitate să înceapă oficial negocierile de aderare, dar Franța și Olanda se vor opune, nu singure, ci în avangarda mai multor țări din nucleu vechi al UE, care sunt reticente la noi extinderi, până ce blocul comunitar nu se va fi reformat.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost cel mai explicit în acest sens, în recentul său discurs din Parlamentul European: „Nu doresc o Europă care, funcționând greoi cu 28, și, mâine, 27 [de membri], decide să galopeze cu 30 sau 32, cu aceleași reguli”. Poziția lui Macron – politicianul european al momentului – este mult mai sceptică decât cea a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care, în februarie, a pomenit anul 2025 ca termenul la care țările cele mai avansate pe calea aderării, Serbia și Muntenegru, să devină membre. Acest termen este însă privit la Bruxelles ca fiind foarte ambițios, dacă nu nerealistic, cel puțin în privința Serbiei.

Așadar, declarația va fi, cel mai probabil, una ambiguă, care va încuraja statele din Balcanii de Vest să continue reformele, promițându-li-se, într-un final, aderarea, dar fără termene precise.

Probleme spinoase, cauzate de SUA

Pe lângă extinderea în Balcani, liderii naționali ai UE vor lua în discuție problemele spinoase ale momentului, precum ieșirea SUA din tratatul nuclear cu Iranul, situația tarifelor vamale dintre SUA și UE, în special la oțel și aluminiu, sau situația creată în Gaza, ca urmare a protestelor palestinienilor față de mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim.