Planul Juncker, pe înțelesul tuturor

Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei Europene care se ocupă cu implementarea Planului Juncker | Foto: Jennifer Jacquemart © UE

La începutul mandatului de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a anunțat un plan de stimulare a creșterii economice într-o Uniune Europeană care își trăgea sufletul după o criză fără precedent. Deși a primit un nume simplisim – date fiind extravaganțele limbii de lemn de la Bruxelles – Planul de Investiții pentru Europa a fost rebotezat de analiști și jurnaliști și mai simplu: „Planul Juncker”. Programul economic a fost lansat oficial în iulie 2015 și, la doi ani de la implementare, începe să dea roade, chiar și în România, o țară notorie pentru întârzierea cu care răspunde la stimulii financiari de la Bruxelles.

Cum funcționează

Planul Juncker are ca nucleu un instrument numit Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), gestionat de Grupul Banca Europeană pentru Investiții (BEI). Acest fond garantează credite pe care orice entitate europeană interesată – companie privată sau de stat, autoritate publică etc. – le pot accesa pentru dezvoltare economică. Creditele mici sunt „subcontractate” de BEI unor bănci naționale, în vreme ce creditele de peste 7,5 milioane de euro sunt contractate direct de BEI. Practic, FEIS își asumă riscul pentru creditele contractate, ușurând astfel accesul la finanțări care să susțină investiții viabile dar mai riscante decât cele uzuale.

În România, băncile care au intrat până acum în schemă ca „subcontractori” sunt Agricover, ProCredit, Unicredit şi Raiffeisen Bank. Spre exemplu, Raiffeisen Bank va acorda împrumuturi de 177 de milioane de euro pentru întreprinderile mici și mijlocii din România, bani proveniți din FEIS. Se estimează că această sumă va ajuta dezvoltarea economică a 2.000 de IMM-uri.

Avantaje

Unul dintre marile avantaje ale FEIS este că nu există cote de alocare geografice sau sectoriale, evaluarea proiectelor realizându-se pe baza meritelor și a principiului „primul venit, primul servit”.

Suma totală pusă la bătaie pentru FEIS a fost de 21 miliarde de euro, care la nivelul celor 28 de state ale UE urmau să genereze investiții totale de 315 miliarde de euro, până în 2018. Până acum, planul pare că funcționează: potrivit datelor oficiale, schema de creditare a generat investiții de 209 miliarde de euro, până în 15 iunie a.c. Dacă nu apar accidente de parcurs, o fază a doua a planului va intra în vigoare pentru perioada 2018-2020, ducând FEIS până la un total de 33,5 miliarde de euro, cu 500 de miliarde de euro investiții generate în total.

Exemple

Un exemplu relevant de proiect este implementat în capitala Letoniei, Riga, unde FEIS sprijină cu 75 de milioane de euro compania de transport în comun pentru construirea infrastructurii de combustibil pe bază de hidrogen, într-un proiect cu valoare totală de 195 de milioane de euro.

În România, printre proiectele private care sunt aprobate pentru finanțare prin Planul Juncker se numără extinderea rețelei medicale private Regina Maria, o investiție totală de 57 de milioane de euro, din care creditul garantat de FEIS este de 15 milioane de euro. Printre proiectele publice, se numără cel al Societății Naționale de Radiocomunicații SA de a finanța tranziția de la emisie terestră analogică la cea digitală, în valoare de 20 de milioane de euro, dintre care 10 milioane prin credit garantat de FEIS.

Atenție, se termină banii!

Persoanele familiarizate cu problematica europeană spun că FEIS a fost creat și pentru a pregăti Europa, și mai ales țările din Estul UE, pentru momentul când fondurile europene nerambursabile se vor diminua considerabil.

„Acest lucru se va întâmpla nu peste mult timp, din două motive: în primul rând pentru că bugetul alocat în acest scop la nivelul Uniunii pentru perioada de după 2020 va fi mai mic, în al doilea, fiindcă aceste granturi nu vor mai acoperi aproape toate costurile unui proiect, ci doar procentaje tot mai reduse, pe măsură ce statele beneficiare se dezvoltă și se apropie de media UE”, ne-a declarat Andreea Marcu, expert comunicare în cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

În roluri secundare

Pe lângă FEIS, Planul Juncker mai cuprinde două instrumente: Portalul European pentru Proiecte de Investiţii – www.ec.europa.eu/eipp -, care permite entităților din UE să-şi publice propunerile de proiecte spre a le face cunoscute investitorilor și Platforma Europeană de Consiliere în Investiţii – http://www.eib.org/eiahwww.eib.org/eiah – care facilitează accesul la servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică.