EuroNewsletter. Se fac planurile de redresare, iar România întârzie

Se fac planurile. 14 State ale UE și-au depus PNRR-urile (planurile naționale de redresare și reziliență) pe baza cărora vor obține sumele alocate prin MRR (Mecanismul de Redresare și Reziliență) – fondul european creat pentru a combate efectele economice ale pandemiei. Cele 14 sunt: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Luxemburg, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia și Slovacia. De menționat că cele mai puternice două economii ale UE, Germania și Franța și-au prezentat planurile împreună.

România a anunțat prin ministrul de resort, Cristian Ghinea, că nu va depune planul decât la sfârșitul lunii mai. Decizia României de a întârzia depunerea planului a fost luată după ce Comisia Euopeană a ridicat semne de întrebare pe parcursul discuțiilor informale pe marginea PNRR. În timpul acestor discuții, România a prezentat un PNRR de 41 de miliarde de euro, la o alocare totală de cca. 30 de miliarde. În urma feedbackului de la Comisie, din PNRR inițial s-au mai „tuns” 11 miliarde de euro, a explicat Cristian Ghinea într-un interviu pentru Spotmedia.ro. Unul din merele discordiei cu Bruxelles-ul îl constituie construcția de autostrăzi, care nu își are locul într-un instrument financiar menit să susțină reformele în vederea trecerii spre o economie digitală și sustenabilă. Alte subiecte sensibile sunt infrastructura de gaz sau de irigații – din același motiv. Asta nu înseamnă că UE nu va susține astfel de proiecte, dar nu prin PNRR, ci prin mecanismele tradiționale de finanțare, prevăzute în bugetul standard al Uniunii, de care a beneficiat România și în exercițiile financiare 2007-2013, respectiv 2014-2020.

Summit social și culise grele. Vineri și sâmbătă are loc, în al doilea oraș al Portugaliei, summitul social de la Porto, cel mai important eveniment găzduit de președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene. Liderii naționali europeni se vor întruni cu partenerii de dialog în cadrul unei conferințe internaționale, vineri, pe parcursul zilei, iar seara vor avea un dineu informal. Sâmbătă, se vor reuni, din nou, în cadrul unui Consiliu European informal.

Dincolo de angajamentele cu caracter social care vor fi luate, se așteaptă discuții și pe tema campaniei de vaccinare, legat de care spiritele s-au mai potolit, dar și pe tema MRR. Acesta a devenit un nou teren de joacă pentru birocrații europeni, care au creat un mecanism greoi de negociere, prin care pot trece trei luni de la depunerea unui PNRR până la livrarea primilor bani (două luni în evaluarea Comisiei și o lună pentru aprobarea Consiliului). Pe de altă parte, cele mai puternice state ale UE, Germania și Franța, presează ca MRR să devină cât mai repede funcțional, astfel încât UE să nu rămână în urma SUA și Chinei care au început deja injectarea de fonduri în economie.

Alt subiect delicat îl va constitui inițiativa propusă de Africa de Sud și India și susținută de SUA de a suspenda temporar drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinurilor. Această suspendare ar duce la replicarea vaccinurilor în toate statele care au capacitate de producție și, prin urmare, la ieftinirea și creșterea accesibilității lor. Joi, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este gata să discute această suspendare temporară a brevetelor vaccinurilor. Dar, tot joi, Germania a anunțat că se opune ideii. Germania, prin compania BioNTech, deține drepturi intelectuale asupra vaccinului Pfizer. Reuniunea de la Porto ar putea fi decisivă pentru o decizie în acest sens.

Piua! Comisia Europeană renunță să insiste pentru ratificarea acordului comercial între UE și China, încheiat la sfârșitul anului 2020. Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a invocat faptul că mediul politic „nu este propice”. Acordul comercial a fost semnat la sfârșitul lunii decembrie 2020, dar, ulterior, între cele două părți au intervenit tensiuni politice, cauzate de situația minorității uigure. UE a impus o serie de sancțiuni unor persoane implicate în reprimarea uigurilor, fapt care a atras o serie de sancțiuni și din partea Chinei.

Alte sancțiuni. Și Rusia a sancționat mai mulți oficiali europeni, vinerea trecută, cărora le-a interzis să intre pe teritoriul țării. Printre aceștia se numără președintele Parlamentului European, David Sassoli și vicepreședintele pentru valori și transparență al Comisiei Europene, Věra Jourová. Kremlinul a răspuns astfel unor sancțiuni impuse de Uniune asupra unor oficiali ruși, în martie, pentru implicarea în reprimarea manifestațiilor în favoarea opozantului Aleksei Navalnîi.

Ochii pe Scoția. Joi au avut loc alegeri în Scoția, iar Partidul Național Scoțian (SNP) era așteptat să câștige, din nou, guvernarea, cu un program care urmărește independența. Din cauza pandemiei nu va exista un exit-poll, iar numărătoarea voturilor va începe doar vineri. Până atunci, o proiecție Europe Elects indică două mandate lipsă pentru ca SNP să formeze singur o majoritate. Acesta va avea însă o majoritate confortabilă, în alianță cu Partidul Verde Scoțian (SGP), ecologist și independentist.

În cazul obținrii unei majorități clare, prim-ministrul scoțian, Nicola Sturgeon (SNP), a promis să insiste cu demersurile pentru un nou referendum privind independența provinciei. O consultare similară a avut loc în 2014, dar a fost respinsă (55%-45%). Între timp, însă, Marea Britanie a părăsit UE, în condițiile în care scoțienii au votat masiv pentru rămânerea în Uniune (62%). Sondajele de opinie recente arată că în momentul de față majoritatea (52%-55%) optează pentru independență. Drumul spre un nou referendum este însă dificil, deoarece premierul de la Londra, Boris Johnson, a anunțat că nu îl va permite. Există însă o serie de pârghii legale care pot zădărnici opoziția lui Johnson.

Acesta este contextul în care peste 170 de scriitori, artiști și alți intelectuali au semnat o scrisoare deschisă prin care cer Uniunii Europene o aderare simplă și rapidă pentru Scoția, după eventuala declarare a independenței.

Anticipate în Moldova. Președinta Maia Sandu a câștigat bătălia politică cu majoritatea prorusă a parlamentului de la Chișinău și a dizolvat legislativul, urmând ca în 11 iulie să aibă loc alegeri anticipate. Proeuropeana Maia Sandu mizează pe formarea unei majorități care să susțină în parlament un guvern reformist. Ca noutate, un partid parlamentar românesc, AUR, va participa și la alegerile de peste Prut. Îi dorim să nu treacă pragul electoral.

Bis. Și în Bulgaria va avea loc o nouă rundă de alegeri, tot în 11 iulie, după ce niciun partid nu a reușit să formeze o majoritate, în urma scrutinului din 4 aprilie.

Trupe europene. Potrivit Reuters, Uniunea Europeană s-ar afla într-o nouă încercare de a-și crea o forță militară care să fie pregătită să intervină rapid în situații de criză internațională. Astfel, oficiali din 14 țări membre s-ar fi exprimat în favoarea înființării unei unități militare cu 5.000 de soldați, care să fie dotată cu nave și avioane, pentru a ajuta guvernele străine democratice care au nevoie de ajutor urgent. Miniștrii apărării din UE urmau să dezbată această propunere, joi. Cele 14 țări care își doresc o unitate specială militară la nivelul UE sunt Austria, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Germania, Grecia, Franța, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia și Spania.

O observație: la cât de bine s-au coordonat liderii europeni în chestiunea vaccinurilor, ne e deja milă de bieții pifani europeni. Și o nedumerire: în ce limbă se vor da comenzile?

SuperPC. După o investiție de 17,2 milioane de euro, a fost lansat primul supercalculator pan-european, Vega, care funcționează la Maribor, în Slovenia. Acesta are o capacitate de 6.9 petaflop. Adică, este capabil să facă 6,9 milioane de miliarde de operații pe secundă! Noul supercalculator va ajuta cercetătorii și industria europeană să facă progrese semnificative în bioinginerie, prognoze meteo, lupta împotriva schimbărilor climatice, medicina personalizată, descoperirea de noi medicamente, dar nu numai. Vega este operațional din aprilie a.c. El a fost botezat după matematicianul sloven Jurij Vega. Alte patru supercomputere vor fi în curând funcționale în Luxemburg, Bulgaria, Cehia și Portugalia. Mai multe detalii, pe pagina oficială a proiectului.

Meanwhile, in Romania. Țara noastră s-a făcut de râs plenar prin incapacitatea de a gestiona eficient laserul de la Măgurele, astfel că a fost scoasă din rețeaua care continuă proiectul inițial. Comisia Europeană a luat miercuri decizia de a înființa Extreme Light Infrastructure (ELI) ca un consorțiu european pentru infrastructura de cercetare (ERIC) doar cu Republica Cehă și Ungaria. Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre în consorțiul ELI-ERIC, care să-i asigure acces la finanțări și la proiecte de cercetare. Fiindcă nu ne-am atins țintele asumate, am fost lăsați pe din afară. Totuși, comunicatul de presă arată că „mai există un al treilea pilon ELI, care se construiește în România, lângă București”, care „este așteptat să se alăture celorlalte două facilități ELI în cadrul noului ERIC”, se arată în comunicatul de presă. Edupedu.ro a a căutat motivele eșecului aici și aici. Un rezumat, bine documentat, pe site-ul de specialitate sciencebusiness.net.

Cu ochii spre stele. Odobești este un orășel cu aproape 8.000 de locuitori, situat la zece kilometri de Focșani, municipiul reședință de județ din Vrancea. Zona este cunoscută mai ales pentru podgoriile sale și celebra Galbenă de Odobești, un soi de vin foarte valoros și productiv. În ultimii ani, administrația locală a încercat să se dezvolte urbea prin mai multe proiecte cu fonduri europene, dar două dintre ele rețin atenția în mod deosebit, prin ineditul lor: construcția unui observator astronomic și a unui planetariu, investiții care ar repune orașul vinului pe harta turismului. Despre acestea relatează PressHub. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”).

Hai, să mai trăim un pic. Duminică, 9 mai, e Ziua Europei, și nu e vreun lucru simplu, căci, dacă nu știați, mai există o zi a Europei, în 5 mai. Pe aceasta din urmă o sărbătorește Consiliul Europei de la Strassbourg – instituție care nu este parte a Uniunii Europene -, în vreme ce 9 mai este sărbătoarea stabilită de Uniunea Europeană, în 1985.

Pe 9 mai se marchează Declarația Schuman, numită așa după Robert Schuman, ministrul de externe al Franței de atunci (a nu se confunda cu compozitorul Robert Schumann, cu doi „n”). Într-un discurs istoric, Schuman a propus, în 9 mai 1950, la doar cinci ani de la terminarea războiului, unificarea producțiilor de oțel și cărbune ale Franței și Germaniei și gestionarea acestora de o Înaltă Autoritate. Pe baza acestei declarații s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, străbunica Uniunii Europene de azi. Textul integral al Declarației Schuman.

Puteți sărbători Ziua Europei printr-o vizită ghidată la Consiliul UE sau la spațiul expozițional al Comisiei, în format virtual, puteți încerca jocul „Invenții europene” și multe altele, prin intermediul paginii dedicate creată de Comisie, care centralizează toate inițiativele pe aceeași temă ale instituțiilor europene majore.

Kudos! Tot cu începere din 9 mai pornește la drum noul Centru de Informare Europe Direct de la Cluj-Napoca, găzduit de Centrul de Voluntariat Cluj. Centrele de Informare Europe Direct (CIED) furnizează pe plan local informație despre agenda europeană și activitatea instituțiilor europene și răspund solicitărilor cetățenilor în acest sens. Precedentul CIED clujean, găzduit de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, s-a remarcat în ultimii ani doar prin absență.

Din arhiva de aur 🙂 În 2019, pe 9 mai, la Sibiu avea loc summitul șefilor de state și guverne din Uniunea Europeană, ocazionat de președinția română la Consiliul UE. A fost primul summit organizat chiar de Ziua Europei, și, conform planificării inițiale, ar fi trebuit să marcheze retragerea UK din Uniune și o demonstrație a unității în cuget și simțiri a restului țărilor. Până la urmă, retragerea Marii Britanii s-a amânat până la finele anului, dar „spiritul de la Sibiu” a intrat în frazeologia comunitară ca un sinonim al unității și solidarității. „Declarația de la Sibiu”, prilejuită de summit o găsiți aici, iar un live text din timpul zilei în care capitala Europei a fost în România, găsiți aici.

Absență motivată. Săptămâna trecută EuroNewsletter nu a fost livrat, pe motiv de Vinerea Mare, sărbătoare legală din 2018 (că dacă noi nu respectăm legile, atunci cine să o facă?).

Off-topic: Liechtenstein nu este un stat membru al Uniunii Europene, dar, prin granturile Spațiului Economic European (SEE), susține financiar numeroase proiecte de mediu în România.