EuroNewsletter. Paradoxul clujean în Europa inovației

Căldură mare. A început cel mai ciudat sezon al concediilor din ultimii ani și Bruxelles-ul oprește treptat motoarele. Urmează o serie de newslettere mai scurte, până în septembrie.

În primul rând, trebuie remarcat că s-a ales praful de recomandările Comisiei prin care încerca să coordoneze o ieșire sincronizată din carantină, urmată de o deschidere treptată a frontierelor, după aceleași reguli. Realitatea este că avem 27 de state cu 27 de măsuri diferite și modalități diferite de a include/exclude state pe listele verzi. Politico Europe încearcă vitejește să țină pasul cu fiecare stat, aici. Dar dacă aveți planuri de călătorie în altă țară, cel mai bine consultați pagina ambasadei României în respectivul stat, pe site-ul oficial al MAE, aici.

O veste rarisimă, pe la noi, cei din estul Uniunii Europene, și anume, un oraș de aici a fost selectat pe lista scurtă a celor care concurează pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării. Și nu e chiar un oraș oarecare, ci chiar Cluj-Napoca.

„No, bravo Cluuuj” a fost titlul pe care l-a pus Reprezentanța Comisiei anunțului făcut cu acest prilej pe Facebook. Ceea ce ne face să credem că cel care a scris sau e clujean sau a avut unul îndeaproape, că altfel punea și un „-Napoca”, după numele istoric.

Din bube, mucegaiuri și noroi… Nominalizarea este una care poate părea paradoxală, în contextul în care orașele din estul UE nu sunt cunoscute ca mari inovatoare. Mai mult, România este codașa absolută a inovării în Europa. Ne lasă în urmă chiar și Muntenegru, Macedonia de Nord sau Ucraina într-un raport pe această temă.

Ce se premiază de fapt. Capitalele Europene ale Inovării sunt orașele care au excelat în acel an în modul în care au folosit inovarea (adică, noile tehnologii) pentru a ușura viața cetățenilor. Sau, pe europeneză, se evaluează „modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor”.

Notă personală: ca unul care recent a petrecut 20 de minute magice, pe caniculă, la o masă, în fața Stării Civile, completând cu pixul vreo 4-5 formulare care se putea foarte bine descărca și completa de acasă (dacă ar fi avut cineva din primărie așa o idee inovatoare), surpriza nominalizării Clujului este cu atât mai mare.

Summa summarum: Clujul este în finală pentru acest titlu european, alături de 11 alte orașe, toate din Europa de Vest, printre care Viena, Milano, Valencia sau Reykjavik. Premiul în sine este de doar un milion de euro, dar o astfel de nominalizare pune orașul pe hartă, pentru toți playmakerii din domeniul inovării. Iar, cum mantra inovării este una dintre cele mai la modă în Uniunea Europeană, câștigul de vizibilitate este unul major, chiar dacă orașul de sub Feleac nu va lua titlul (ceea ce e foarte probabil). Altfel spus, e ca și când CFR Cluj (campionii, campionii) ar ajunge în sferturile Champions League, cu o șansă bună de a trece mai departe.

PS: Clujul este al doilea oraș din fost Europa socialistă care ajunge în finala acestei competiții, după Tallinn, capitala Estoniei, în 2017. Până acum, premiul s-a decernat de cinci ori, câștigătoarele fiind, în ordine: Barcelona, Amsterdam, Paris, Atena și Nantes. Lista integrală a finalistelor și mai multe detalii, aici. Câștigătorul va fi anunțat la sfârșitul lunii septembrie.

Ajutoare aprobate. Comisia Europeană a aprobat un sprijin public în valoare de aproximativ 1 milion de euro pentru compensarea pagubelor cauzate de pandemia de coronavirus Aeroportului Timișoara. Detalii.

Ajutoare mai urgente. Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării și mobilizează 33 milioane de euro pentru nevoi urgente de asistență medicală și echipamente și pentru protecția infrastructurii critice după explozia devastatoare din portul Beirut, potrivit unui comunicat referitor la discuția telefonică de joi dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Hassan Diab, prim-ministrul Libanului. De asemenea, mai multe state ale Uniunii vor trimite în Liban, prin intermediul mecanismului european de protecție civilă, circa o sută de pompieri care vor contribui la operațiunile de căutare și salvare

Save the date. Un nou Consiliu European (știți – reuniunea șefilor de stat/guvern ai celor 27 de state) extraordinar este plănuit pentru 24-25 septembrie, relatează presa de la Bruxelles. Summitul va lua în discuție chestiunile rămase pe din afară la precedentul Consiului (știți – cel cu Bugetul Multianual și Planul de Relansare, care a durat patru zile), respectiv relațiile cu Turcia și China. Estimarea noastră e că tot atunci se va gândi un răspuns la amenințările Parlamentului European de a bloca pachetul financiar pe următorii șapte ani, dacă nu se va da curs unor doleanțe. Summitul nu a fost încă anunțat oficial, următoarea reuniune fiind programată pe 15-15 octombrie, conform calendarului oficial.

România nu se mai luptă cu LCK. Guvernul României a decis să nu solicite retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii în cazul Kovesi contra România, iar această decizie a executivului a avut în vedere „importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România”. Reamintim, Laura-Codruța Kovesi a dat în judecată România și a câștigat, pentru că nu a avut posibilitatea de a ataca în instanță revocarea sa și pentru că terminarea mandatului în fruntea Parchetului General a avut loc ca urmare a luărilor sale de poziție publice. Detalii.

Klaus mai așteaptă încoronarea. Din cauza pandemiei de COVID-19, festivitatea de decernare președintelui României, Klaus Iohannis, a Premiului Carol cel Mare va fi amânată cu un an. Inițial festivitatea era prevăzută pentru 21 mai 2020, dar a rămas pe anul viitor, la aceeași dată și tot acolo (Aachen, capitala lui Carol cel Mare).

Pe minus. Mult. Uniunea Europeană a înregistrat o scădere de 11,9%, iar zona euro de 12,1% în trimestrul al doilea al anului 2020, în contextul efectelor crizei pandemiei, a anunțat Eurostat, oficiul de statistică al UE. Acestea sunt cele mai puternice scăderi de când au început evaluările periodice, în 1995, precizează Eurostat.

Off-topic. Facebook a anunţat joi că a eliminat recent o reţea de conturi administrate din România care sprijineau campania pentru realegerea lui Donald Trump, cu relatări referitoare la susţinerea sa de către conservatori, afro-americani, creştini şi urmăritori ai reţelei Qanon, care promovează teorii ale conspiraţiei.