EuroNewsletter: „Momentul Hamilton” al Uniunii Europene

Planul Merkron. Franța și Germania au propus, luni, un fond de redresare economică european de 500 de miliarde de euro, creat de Comisia Europeană prin emiterea de obligațiuni. Anunțul a fost făcut într-o videoconferință de presă comună de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Suma ar urma să fie livrată statelor sub formă de granturi (bani nereturnabili) pentru combaterea efectelor economice ale pandemiei. Cele 500 de miliarde ar urma să fie rambursate în comun de cele 27 de state. Altfel spus, este o datorie comună, exact ceea ce era și coronabondul, căruia i s-au opus mai multe state în luna martie, în frunte cu Olanda, dar susținută și de Germania, Austria, Suedia și Finlanda. Textul integral al propunerii (în engleză).

Entuziaști și mofluzi. Anunțul a fost imediat salutat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de tot establishmentul de la Bruxelles. De asemenea, statele greu încercate de pandemie din sudul continentului, Italia, Spania sau Portugalia, l-au primit ca pe o veste bună. De partea cealaltă, Austria, Olanda, Suedia și Danemarca au strâns rândurile, opunându-se, din nou, ideii de datorie comună. Potrivit mai multor surse de la Bruxelles, această opoziție nu va fi dusă până în pânzele albe, fiecare țară urmând să fie convinsă prin diverse concesii. Decizia finală nu se poate lua decât prin consensul celor 27 de state, sens în care este de urmărit și prestația „rebelelor” Ungaria și Polonia. Negocierile nu vor fi ușoare, opinează și Ovidiu Nahoi, de la Radio France International. Dar, credem noi, hopul cel mare – der grosse hop ???? – a fost trecut.

Moștenirea Merkel. Majoritatea analiștilor consideră propunerea un moment istoric, în care Germania, motorul economic al Uniunii Europene, acceptă crearea unei datorii comune. Angela Merkel s-a opus acestei idei, încă de când a fost vehiculată pentru prima dată, în timpul crizei datoriilor în Zona Euro. Totuși, aflată la sfârșit de carieră, ea vrea să intre în istorie ca una dintre figurile care au construit Europa unită și își conturează astfel moștenirea politică pe care o va lăsa. Pe această temă, comentatorul politic veteran Paul Taylor, de la Politico Europe, scrie:

• „La amurgul carierei sale de cancelar, Angela Merkel și-a asigurat locul în panteonul oamenilor de stat europeni, acceptând împrumuturi comune ale UE, pentru a ajuta țările cele mai afectate de coronavirus să-și reconstruiască economiile.”

Sunt cuvinte mari, care nu se aud des în presa europeană.

Momentul Hamilton. Ar putea fi chiar mai mult, și anume punctul de pornire al unui alt fel de Uniune Europeană. Nu sunt puțini cei care au comparat momentul actual al Europei cu așa-numitul „Moment Hamilton” din istoria SUA. Presa, analiști, eurocrați de rang înalt au făcut această analogie în ultimele zile. Este vorba de decizia luată de primul Secretar al Trezoreriei, Alexander Hamilton, în 1790, alături de Thomas Jefferson, de a își asuma în numele guvernului federal toate datoriile făcute de cele 13 state americane în timpul războiului de independență. Se apreciază că „Momentul Hamilton” a fost cel care a făcut trecerea de la o federație laxă către Statele Unite ale Americii, așa cum le știm azi. O analiză pe această temă de la Financial Times, aici.

Se redeschid granițele. Europa dorește să-şi deschidă frontierele interne pentru turism până la începerea verii, au anunțat, luni, miniștrii de externe din 11 state membre ale Uniunii Europene, după o videoconferință. Marți, Bulgaria, Grecia și Serbia au anunțat că circulația între aceste țări va fi permisă de la 1 iunie, fără obligativitatea perioadei de carantină de 14 zile. România a fost și ea prezentă la discuțiile celor trei state din Balcani, dar a rămas în expectativă, pe motiv că nu era încă aprobată în parlament legislația privind starea de alertă.

Ședem și cugetăm. Miercuri, ministrul economiei, Virgil-Daniel Popescu, și secretarul de stat pentru turism, Emil-Răzvan Pîrjol, au participat la o videoconferință cu omologi din zece alte state, tot pe tema relansării turismului. Potrivit postării de pe Facebook post-eveniment, singurul lucru care s-a stabilit cu această ocazie e că discuțiile dintre România, Bulgaria, Grecia și Serbia, se vor relua săptămâna viitoare. Până atunci, Grecia a anunțat oficial că România se află pe lista statelor ai căror cetățeni pot intra fără teste sau perioadă de carantină.

Shout-out pentru opozanții lui Erdogan din Izmir, care au înlocuit chemarea muezinului la rugăciune cu refrenul cântecului de protest italian „Bella ciao”. Izmir, al treilea cel mai mare oraș al Turciei, vechea Smyrna, este un fief al opoziției față de regimul autoritar de la Ankara.

O nouă speranță. Diplomația europeană încearcă să-și revină din pumni, după ce a fost de două ori îngenuncheată de lobby-ul sau cenzura din China. Astfel, vinerea trecută, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a părut că și-a găsit ceea ce spaniolii numesc cojones și a făcut apel la o anchetă științifică independentă cu privire la originea SARS-CoV-2. Poziția sa a fost publicată într-un editorial din Frankfurter Allgemeine Zeitung și vine după două cedări inexplicabile, prima, la sfârșitul lunii aprilie, când analiștii de la Bruxelles au edulcorat un raport, la presiunile Beijingului, al doilea, la începutul lui mai, când șeful delegației UE în China a acceptat cenzurarea unui editorial. În ambele cazuri, a fost vorba despre rolul Chinei ca sursă a pandemiei. În acest context, editorialul de vineri al spaniolului pare un anunț de găsire a acelor obiecte pierdute.

Cuvântul s-a întrupat. Luni, la propunerea Uniunii Europene, OMS a anunțat o investigație cu privire la originea și răspândirea pandemiei. Este de fapt un compromis, între solicitările mai dure ale SUA și Australiei, care au cerut direct anchetarea Chinei, și alte propuneri, care urmăreau doar elaborarea unui raport de ansamblu. Propunerea europeană a fost votată în unanimitate.

La loc comanda! Ungaria a fost obligată de Curtea de Justiție a UE să desființeze taberele de imigranți de la granițe. Curtea europeană a considerat că blocarea persoanelor în aceste tabere este similară cu o detenție, fără decizia unei instanțe. Guvernul de la Budapesta a mârâit, dar a anunțat că va respecta decizia.

Și eurocrații au inimă. Un grup de eurocrați „fără față” au decis să pună mână de la mână pentru a crea un fond european de solidaritate pentru persoanele din regiuni afectate de COVID-19, precum Spania și nordul Italiei. Inițiativa a fost lansată de un grup de funcționari publici europeni care se autodenumesc „eurocrați cu inimă”, o ripostă sarcastică la limbajul tabloidelor britanice care îi descriu pe oficialii UE ca fiind un grup de „birocrați fără față”. Până la începutul acestei săptămâni, ei au strâns 150.000 de euro, donați de 800 de angajați ai instituțiilor europene, relatează Euronews.

Remember Brexit? Negocierile cu privire la relația UE-UK post-Brexit sunt în impas (cine ar fi crezut? lol). Cele două părți s-au amenințat reciproc cu un posibil eșec al acestor negocieri, după ce încă o rundă de discuții s-a încheiat fără vreun progres notabil. Situația s-a inversat, dintr-un punct de vedere, față de negocierile de Brexit, fiindcă, de data aceasta, Bruxelles-ul pare că ar căuta o amânare, în vreme ce Londra insistă pentru încheierea tratatului până la 31 decembrie, data când Brexitul își produce efectele.

Euro-pilă. Fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost aleasă la conducerea prestigiosului institut „College of Europe”, în ciuda candidaturii sale controversate, care a provocat acuzații de clientelism. Deși nu are în spate o carieră academică relevantă, ea a fost singura candidată agreată de comisia de selecție, astfel încât, concurând singură, a câștigat, am putea spune detașat. Cel care a susținut-o intens pe Mogherini a fost Herman von Rompuy, primul președinte al Consiliului European (între 2009 și 2014), actualmente președinte al Consiliului de Administrație al College of Europe. Acuzațiile au fost scoase la lumină de Politico Europe. College of Europe este un fel de școală de cadre pentru eurocrații de top, cu sediul în Bruges și încă un campus, la Varșovia.

Fascism la Zagreb și Sarajevo. Pentru prima dată în istorie, o țară care deține președinția Uniunii Europene a organizat de facto un eveniment care omagiază epoca nazistă. Croația a comemorat, sâmbătă, 16 mai, la Zagreb și Sarajevo, masacrul soldaților croați din trupele de ustași. Le Monde scrie că organizarea unui eveniment omagial la adresa ustașilor a provocat un șoc la Sarajevo, capitala Bosniei și Herțegovina, un stat tripartit, în care croații sunt a treia comunitate ca pondere, după sârbi și bosniaci (musulmani). Ustașii au comis crime de război care, potrivit mai multor mărturii, i-ar fi șocat și pe naziști. Lagărul organizat de ei la Jasonevac este considerat un Auschwitz al Balcanilor.

Mai bine reglementat de UE decât de China. Șeful Facebook, Mark Zuckerberg, a făcut un apel către Uniunea Europeană să preia inițiativa în domeniul reglementării platformelor online, pentru a putea rezista altor modele de guvernanță online, cum este cel chinez, care nu este conform cu valorile occidentale. Declarația a fost făcută, luni, în fața comisarului european pentru piață internă, Thierry Breton, de-a lungul unei videoconferințe găzduite de Centrul pentru Reglementare în Europa, scrie Euronews.

Strategie. Comisia Europeană a adoptat miercuri noua strategie privind biodiversitatea, care abordează factorii-cheie ai declinului biodiversității, cum ar fi utilizarea nesustenabilă a terenurilor și a mării, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și speciile invazive. Strategia stabilește, de exemplu, o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor și o reducere cu cel puțin 20% a utilizării îngrășămintelor.

Off-topic, dar nu total. Cum arată noul parc din cartierul Între Lacuri, amenajat pe fonduri europene.