EuroNewsletter. Discursul despre Starea Uniunii: nici Mercedes, nici Trabant

Ursula VW der Leyen. Evenimentul european al săptămânii a fost discursul anual al președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, cu privire la Starea Uniunii. A fost primul ei astfel de discurs, și într-un an extraordinar, în contextul nemaiîntâlnit al pandemiei și al pachetului financiar menit să îi contracareze efectele economice. România a fost pomenită în discurs de două ori de șefa Comisiei, de fiecare dată ca exemplificare pentru o situație. O dată a fost vorba despre medicii din țara noastră, care au dat o mână de ajutor Italiei, în timpul pandemiei, iar a doua oară despre pagubele provocate de secetă în agricultură.

Bref, discursul nu a fost nici Mercedes, nici Trabant. A fost un microbuz Volkswagen cu 27 de locuri, plus șofer. Din el transpare o mașină robustă, cu motor puternic, consum mic și alimentare hibridă, confortabil, cu sisteme inteligente la bord, dar care se hâțână la viraje strânse și, paradoxal pentru atâta tehnică, nu pornește întotdeauna la cheie, ba mai și tușește când accelerezi brusc, de te face să crezi că moare motorul. De asemenea, portbagajul pare neîncăpător, mai ales pentru bagajele care nu stau drept.

Și începem cu acestea din urmă, adică respectarea statului de drept. UVDL a anunțat că, înainte de sfârșitul lunii, Comisia va adopta primul raport anual privind statul de drept, care va viza toate statele membre. Acesta este un instrument de prevenire vizând detectarea timpurie a dificultăților și găsirea de soluții. În aceeași frază ea a vorbit și de fondurile europene, dar nu a spus că acestea vor fi condiționate de respectarea statului de drept, ci că vor fi protejate „împotriva oricărui tip de fraudă, corupție și conflict de interese”. O frază cheie, în același context:

• „Voi continua să apăr statul de drept și integritatea instituțiilor noastre europene: fie că este vorba de supremația dreptului european, de libertatea presei, de independența sistemului judiciar sau de vânzarea «pașapoartelor de aur»”.

Apropourile sunt clare: Germania, a cărei Curte Constituțională a pus sub semnul întrebării o hotărâte mai veche a Curții de Justiție a Uniunii Europene; Ungaria, cu un regim care acaparează sau anihilează presa independentă; Polonia, care își vulnerabilizează sistemul judiciar, pentru a-l subordona politic, și Cipru, pentru acordarea în masă a cetățeniei unor investitori dubioși.

Siguranța pasagerilor. Măsurile adoptate și preconizate pentru combaterea pandemiei COVID-19 au fost pilonul central al discursului, fiindcă le-am reflectat constant și frecvent, nu mai insistăm pe ele. Doar atât: UE va crea o nouă agenție, pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul biomedicinei.

Siluetă agresivă. Unul din punctele cele mai comentate a fost linia dură pe care UVDL a avut-o față de Rusia, China și Turcia. Predecesorul său, Jean-Claude Juncker, prefera să fie mai soft în acest domeniu. Iată câteva citate:

• De la început am spus că China este un partener de negociere, un concurent economic și un rival sistemic (subl. n.). (…) Trebuie, așadar, să denunțăm întotdeauna încălcările drepturilor omului oricând și oriunde s­ar întâmpla – fie în Hong Kong, fie în cazul uigurilor.
  
• Turcia este și va fi întotdeauna un vecin important. Dar, deși suntem aproape pe hartă, distanța dintre noi pare să crească. Da, Turcia se află în vecinătatea unor zone cu probleme. Și, într-adevăr, găzduiește milioane de refugiați pentru care oferim drept sprijin fonduri considerabile. Dar nimic din toate acestea nu poate justifica încercările de intimidare a vecinilor săi. Statele noastre membre, Cipru și Grecia, pot conta întotdeauna pe solidaritatea deplină a Europei în ceea ce privește protejarea drepturilor lor legitime de suveranitate. 

• Celor care pledează pentru legături mai strânse cu Rusia, le spun că otrăvirea lui Alexei Navalny cu un agent chimic neurotoxic nu este un caz unic. Am fost martorii aceluiași mod de operare în Georgia și în Ucraina, în Siria și în Salisbury, precum și atunci când au avut loc ingerințe în procesul electoral în întreaga lume. Acest mod de operare nu se schimbă – și niciun gazoduct nu îl va schimba (subl. n.).

În ultima frază, aluzia la Nord Stream 2 este atât de subțire încât practic nu este o aluzie. UVDL dă astfel un semnal curajos în fața șefei ei politice de până mai ieri, cancelarul german Angela Merkel, că e timpul să sisteze lucrările la controversatul gazoduct.

Blitzuri în ochi. UVDL a admis că UE se mișcă prea încet, în general, dar mai ales când vine vorba de impunerea unor sancțiuni statelor care încalcă statul de drept. Ca soluție, ea a propus luarea deciziilor pe această temă în Consiliu prin majoritate calificată și nu prin consens. Ea a mai anunțat că va propune Parlamentului o lege Magnitsky europeană. Legea Magnitsky din SUA autorizează guvernul să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre pe teritoriul țării. Anunțul UVDL este important deoarece Parlamentul European nu are drept de inițiativă legislativă, aceasta fiind o prerogativă a Comisiei. Odată ce Comisia inițiază propunerea, Parlamentul o dezbate și adoptă, după care ea intră în proces de negociere cu Consiliul.

Călători de ocazie. UVDL a anunțat și că săptămâna viitoare Comisia va prezenta noul său Pact privind migrația. „Salvarea de vieți omenești pe mare nu este opțională. Iar țările care își îndeplinesc obligațiile legale și morale sau care sunt mai expuse decât altele trebuie să se poată baza pe solidaritatea întregii noastre Uniuni Europene. Vom crea o legătură mai strânsă între azil și returnare. Trebuie să facem o distincție clară între persoanele care au drept de ședere și cele care nu au acest drept”, a menționat șefa Comisiei.

Altfel spus: se caută în continuare soluții pentru redistribuirea migranților, demers care durează din 2015 încoace și care este blocat de mai multe state care nu doresc primirea de refugiați. De asemenea, se preconizează un sistem mai rapid de returnare a migranților care nu au drept de azil.

Combustibil „verde”. Comisia Europeană propune ca ținta urmărită pentru 2030 în materie de reducere a emisiilor să fie mărită la cel puțin 55 %, față de 40 % (prin comparație cu nivelul anului 1990), cât era targetul.

Oglinda retrovizoare. Discursurile anuale al președinților Comisiei sunt relativ noi, primul fiind ținut în 2010, de José Manuel Barroso. Pe atunci UE se lupta cu recuperarea de după criza economică, iar discursul a fost centrat în jurul acestei chestiuni. Îl găsiți aici.

Manualul utilizatorului. Înaintea discursului, Comisia a lansat un scurt film despre istoria Uniunii Europene, intitulat „Generațiile UE”. Îl puteți viziona aici.

Cartea tehnică. Tot înainte de discurs, Comisia a pus la dispoziția celor interesați și o broșură despre activitatea din ultimul an, cu o cronologie a celor mai importante evenimente. O găsiți aici.

Test-drive. Tot discursul Ursulei von der Leyen îl găsiți, în limba română, aici.

Frână. Una dintre cele mai prompte și pertinente reacții la discursul UVDL a venit de la europarlamentarul liberal veteran Guy Vehrhofstadt, unul dintre cei mai buni cunoscători ai „bulei de la Bruxelles”.

• „Vă sugerez să repetați discursul în Consiliul European, d-nă Von der Leyen, unde sunt blocate aproximativ jumătate din problemele pe care le-ați menționat.”

– a declarat acesta în sala de plen a Parlamentului European de la Bruxelles, în timpul dezbaterii urmate de prezentarea discursului.

Meanwhile in Cluj-Napoca. Săptămâna trecută au fost anunțate finalistele competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării. Cluj-Napoca se află pe lista celor șase finaliste, alături de Viena, Valencia, Espoo (Finlanda), Helsingborg (Suedia) și Leuven (Belgia). Orașul câștigător va fi anunțat joi, 24 septembrie, în cadrul unui eveniment, la Bruxelles. Niciun oraș din Europa Centrală și de Est nu a câștigat încă acest titlu și doar unul – Tallinn, capitala Estoniei – a mai ajuns în finală.

Premiul Saharov. Parlamentul European a anunțat nominalizările din acest an pentru Premiul Saharov pentru Libertate de Gândire. Opoziția din Belarus a primit două nominalizări, una pentru Consiliul de Coordonare, cealaltă pentru Svetlana Țihanouska. Toate nominalizările, aici.

Oficial: Diplomația europeană nu îl recunoaște pe dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, președinte al țării, iar Parlamentul European, nici atât. Duminică, la Minsk și în alte orașe bieloruse au avut loc, din nou, proteste masive, reprimate brutal.

Brexit fără sfârșit. Negociatorii-șefi ai Uniunii Europene și Regatului Unit au avut joi o întrevedere la Bruxelles în încercarea de a evita întreruperea negocierilor referitoare la viitoarea relație post-Brexit. Discuțiile au loc pe fondul tensionării relațiilor, ca urmare a unui proiect de lege britanic, care încalcă acordul de Brexit.

Efecte secundare. Modul în care Londra negociază și tratează retragerea din UE pare să ducă, inevitabil, la desprinderea Scoției de restul țării, comentează Financial Times. Traducerea articolului, aici.

Off-topic. De joi, România este prima țară NATO de la Marea Neagră, și a șaptea din toată alianța care găzduiește sisteme de rachete sol-aer Patriot. Sistemul a fost instalat la Capul Midia. O filmare de la fața locului, aici.