EuroNewsletter. Dilemele descentralizării și Euro, pa!

Dilemele descentralizării. Guvernul a adoptat miercuri, 29 iulie, un proiect de ordonanță de urgență prin care cele opt Agenții de Dezvoltare Regională primesc atribuții și rol de Autorități de Management. Este un pas administrativ necesar pentru a se putea în practică legea privind descentralizarea fondurilor europene.

Decizia Guvernului a venit după ce președintele Klaus Iohannis a avut, marți, o nouă ședință pe tema fondurilor europene cu prim-ministrul Ludovic Orban și membrii guvernului cu competențe în domeniu.

Problema este că în februarie, o ordonanță privind descentralizarea fondurilor europene a fost retrasă, fiindcă nu ar fost constituțională, iar legea similară este atacată la Curtea Constituțională, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Situația este deocamdată neclară, iar cel care a făcut anunțul de miercuri, șeful cancelariei premierului, Ionel Dancă, nu a dat detalii pe această temă. Probabil vor apărea clarificări în zilele următoare.

Ca idee, prin transformarea celor opt ADR-uri în autorități de management se vor putea contracta și absorbi fondurile europene din Programul Operațional Regional direct la nivel regiunilor, fără implicarea Bucureștiului. Reamintim, legea care prevede acest lucru a fost adoptată la propunerea tuturor partidelor parlamentare și a fost salutată de experții în fonduri europene. Ea a fost atacată la Curtea Constituțională de ÎCCJ, dar nu pentru chestiuni de fond, ci pentru subiecte secundare, în context, legate de statutul magistratului și circuitul de avizare.

Cum îi cheltuim. Cu privire la cele 80 de miliarde de euro pe care îi are România la dispoziție în următorii zece ani, prin toate mecanismele de finanțare europene, președintele Iohannis a declarat după ședința cu reprezentanții guvernului că prioritatea absolută este infrastructura/

• „Avem bani să construim autostrăzi, căi ferate, să modernizăm infrastructură energetică şi de mediu, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administrație, să investim în infrastructura din educație și din sănătate”

– a  mai declarat președintele României.

E chiar mai mult. Potrivit unor surse oficiale citate de mai multe publicații, cele 80 de miliarde sunt de fapt 84, deoarece calculele s-au făcut la nivelul prețurilor din 2018, ceea ce înseamnă cu patru miliarde mai mult, în prețuri curente.

Euro, pa! În urmă cu doar patru ani, România era fruntașa țărilor care urmau să adopte moneda unică europeană și respecta integral indicatorii macroeconomici necesari. Acum am ajuns la coada grupului de state din afara Eurozonei în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor economice necesare. Cum am reușit această contraperformanță care va intra în analele economice ale României? O analiză punct cu punct, de la Cursdeguvernare.ro.

Influenceri, dar chiar influenceri. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) a fost desemnat cel mai influent membru al Parlamentului European în domeniul politicilor economice, conform unui index realizat de think tank-ul european VoteWatch Europe. Conform index-ului publicat pe pagina VoteWatch Europe, Pîslaru a fost singurul care obținut punctajul maxim (100 de puncte). Think tankul menționează că Dragoș Pîslaru a obținut cel mai mare punctaj datorită implicării sale legislative în cele mai importante dosare economice din ultimele luni, precum programul de sprijin al reformelor pentru perioada 2021-2027 și raportul privind instrumentul bugetar de competitivitate și convergență de la nivelul zonei euro. Mai multe detalii.

Un think tank respectat și influent, Vote Watch Esurope este, de altfel, o inițiativă românească, cel puțin în parte, fiind creația lui Doru Frantescu, un expert în afaceri europene și comunicare, dar și antreprenor digital.

Procurorul european Borcoman. Consiliul UE a finalizat luni, 27 iulie, lista clor 22 de procurori europeni, membri ai Parchetului European, condus de Laura-Codruţa Kovesi. România va fi reprezentată de Cătălin Borcoman, fost șef al DIICOT Brașov și consilier al LCK (lume mică, monșer). Procurorii europeni vor supraveghea investigațiile și urmăririle penale și vor constitui Colegiul EPPO, împreună cu procurorul-șef european.​ El va lucra în Luxemburg, unde se află sediul central al Parchetului European. La nivel național, vor exista doi procurori-delegați, care vor face munca din țară, a căror selecție nu s-a finalizat.

Procedură curioasă. Paisprezece dintre cei 22 de procurori europeni au un mandat de șase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani. Alți opt procurori, cei din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria și Portugalia au fost numiți pentru o perioadă de trei ani, pentru că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectați prin tragere la sorți, vor avea un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Sunt doar 22 de procurori, deoarece cinci state din totalul de 27 s-au abținut să adere la această inițiativă europeană. Este vorba de Polonia, Ungaria, Suedia, Irlanda și Danemarca.

Caprele vecinilor. Noi derapaje de la democrație în Polonia și Ungaria și tulburări continue la Sofia. Să le luăm pe rând.

Polonia a anunțat retragerea din Convenția de la Istanbul – un tratat internațional privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor -, pe motiv că ar prezenta elemente ale unei ideologii de gen. De asemenea, țara va adopta curând un set de măsuri pentru a limita concentrarea trusturilor de presă deținute de străini. Ambele măsuri au fost anunțate după câștigarea alegerilor prezidențiale, la limită, de către Andrzej Duda, candidatul susținut de partidul conservator de dreapta și fervent catolic PiS, aflat la guvernare.

În Ungaria, 80 de jurnaliști de la site-ul index.hu, unul din ultimele bastioane ale presei independente, au demisionat după ce redactorul-șef a fost schimbat din funcție de patron. Observatorii independenți și opoziția consideră că în spatele mișcării se află premierul Orban Viktor. Ca urmare, 10.000 de persoane au protestat în stradă, vinerea trecută, la Budapesta.

La Sofia, protestele împotriva guvernului condus de Boiko Borissov se află în a treia săptămână. Bulgarii care protestează sunt nemulțumiți de ceea ce numesc un regim corupt, având legături strânse cu oligarhi imuni în fața legii și cu lideri ai crimei organizate.

Reacții. Dacă protestele din Bulgaria sunt trecute cu vederea de establishmentul european, ca fiind tulburări domestice de care au parte toate statele democratice și mai cu seamă cele de prin estul Uniunii, degradarea continuă a democrației în Polonia și Ungaria sunt printre refrenele Bruxelles-ului, iar nepăsarea Budapestei și Varșoviei față de ele sunt la fel de previzibile. Printre cei care au reacționat de data aceasta se numără și Dacian Cioloș, în calitate de lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Acesta a solicitat prin scrisori deschise președintelui Comisiei Europene și ministrului german pentru Europa (Germania fiind la președinția Consiliului) să investigheze cele ce se petrec în cele două țări, cu privire la libertatea presei.

• „Din punctul meu de vedere, ceea ce fac guvernele din Ungaria și Polonia este inacceptabil, mai ales că și cetățenii acestor state, precum și românii, au trecut prin zeci de ani de cenzură a presei în timpul regimurilor totalitare. Aceasta este o rană încă deschisă și nu trebuie să ne întoarcem acolo”.

– a mai scris Cioloș pe Facebook.

Off topic. În Franța a început asamblarea imensului reactor de fuziune nucleară al proiectului internațional ITER. Scopul este de a produce energie prin realizarea fuziunii hidrogenului, fenomen care se petrece în stele. La proiect participă 35 de țări, respectiv întreaga Uniune Europeană (cu Marea Britanie), Elveția, China, Rusia, India, Japonia, Coreea de Sud și Statele Unite. Președintele sud-coreean Moon Jae-In l-a numit „cel mai mare proiect științific din istoria umanității”. Probabil știe omul ce vorbește. Video, aici.