EuroNewsletter. Big Phil a demisionat, iar Lukașenko are tovarăși la Bruxelles

Ac de cojocul virusului. Comisia Europeană a semnat, joi, 27 august, în numele statelor membre ale UE, un contract cu compania farmaceutică britanico-suedeză AstraZeneca pentru achiziția a 300 de milioane de doze din vaccinul împotriva COVID-19 aflat în prezent în fază experimentală, potrivit unui comunicat de presă. Prin intermediul contractului, toate statele membre vor fi în măsură să achiziționeze un total de 300 de milioane de doze de vaccin, cu opțiunea de a achiziționa suplimentar încă 100 de milioane de doze, care vor fi distribuite proporțional cu populația fiecărui stat. 300 de milioane înseamnă 2/3 din populația Uniunii Europene.

Demisie grea. Phil Hogan, comisarul european pentru comerț și-a dat demisia, miercuri, 26 august, în urma unui scandal legat de nerespectarea normelor anti-COVID 19 la o chermeză desfășurată în Irlanda, țara sa natală. Supranumit „Big Phil”, comisarul irlandez era un „greu” al Bruxelles-ului, la propriu și la figurat, portofoliul său fiind considerat dintre cele mai importante ale Comisiei. Textul demisiei, aici.

Cine e. Anterior, în Comisia Juncker, Big Phil a fost comisar pentru agricultură. Din această postură, el a participat, în urmă cu doi ani, la un dialog cu cetățenii, la Cluj, alături de Corina Crețu, pe atunci comisar pentru dezvoltare, și de Petre Daea, ministrul român al agriculturii. Desigur, pe parcursul carierei a avut și momente mai importante.

Ce a făcut. Comisarul a participat la o recepție organizată de un club de golf, în Irlanda, încălcând simultan două din prevederile privind combaterea noului coronavirus. Astfel, pe de o parte, el a luat parte la o manifestare care a reunit 80 de persoane, deși normele irlandeze prevedeau un maxim de 50 persoane. Pe de alta, el nu a stat în autoizolare timp de 14 zile, după sosirea din Belgia, așa cum prevedeau aceleași norme.

Presiune publică. În Irlanda, dezvăluirile despre recepție au stârnit un val de indignare. Ministrul agriculturii și vicepreședintele senatului au demisionat după ce au participat, și ei, la recepție, iar premierul și vicepremierul țării i-au cerut și lui Phil Hogan să o facă. Inițial, acesta și-a cerut scuze publice, dar nu a arătat intenția de a demisiona. El a susținut că nu a încălcat nicio regulă, fiindcă și-a făcut un test COVID-19, care a ieșit negativ. Însă, reglementările irlandeze nu scutesc de autoizolare o persoană, dacă își face un astfel de test. Supus unei presiuni publice uriașe în țara natală, în cele din urmă, Hogan a demisionat și el din funcția de la Bruxelles. Demisia unui comisar european este un eveniment rarisim, atunci când aceasta nu survine la sfârșitul mandatului, pentru a-i permite să candideze la un post de europarlamentar, lucru care se întâmplă frecvent. Analiștii internaționali spun că demisia unui comisar la doar un an de la învestire este o lovitură pentru Comisia von der Leyen, care, oricum, s-a născut cu greu, după luni de negocieri.

Nu și pe Dâmbovița, nu și pe Feleac. Aici este celebra fotografie din 25 mai a.c cu membri marcanți ai guvernului României, inclusiv premierul Orban, care încalcă flagrant regulile de prevenire a pandemiei, chiar în sediul guvernului. Dar și: petrecerea cu 100 de persoane în interior a europarlamentarului PNL Rareș Bogdan. Plus: deputatul Rădulescu-Mitralieră, care a refuzat să poarte mască într-o benzinărie și scandalul făcut de cei doi parlamentari PSD, într-o șaormărie, unde li s-a cerut să își pună masca. Ați auzit de vreo demisie în vreunul din cazuri?

Revenind în Europa: alt „greu” al Bruxelles-ului, de acum câțiva ani, Martin Selmayr, fost secretar general al Comisiei Juncker,  considerat eminența cenușie din clădirea Berlaymont (sediul executivului european), l-a compătimit pe Twitter pe Big Phil, și a adus aminte de rolul-cheie pe care l-a avut în încheierea unor acorduri comerciale importante pentru Uniunea Europeană, precum cel cu Japonia, sau cel privind soia americană.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a cerut deja guvernului irlandez două nume, o femeie și un bărbat, ca propuneri de succesori ai lui Hogan. Cronologia întregului scandal, realizată de Politico, aici.

Înapoi la muncă. Luna concediilor e pe sfârșite, iar la Bruxelles se turează din nou motoarele. Joi, 27 august, președinția germană a Consiliului UE, echipa de negociere a Parlamentului European și comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, s-au întâlnit pentru o primă rundă de discuții privind noul buget european. Parlamentul a arătat că nu este de acord cu formula de buget adoptată de Consiliu, cerând suplimentări la unele capitole, și garanții mai ferme cu privire la sistarea fondurilor către țările care încalcă statul de drept. Alte negocieri sunt planificate în septembrie. La mijloc sunt, reamintim, 1,82 trilioane de euro, reprezentând bugetul multianual al UE pentru 2021-2027 și fondul de redresare post-pandemie.

Bate fierul cât e cald. Miercuri, 26 august, cu o zi înainte de începerea negocierilor pe buget, liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European au trimis o scrisoare comună cancelarului german, Angela Merkel, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care cer introducerea unui mecanism privind condiționarea fondurilor europene de statul de drept. Scrisoare este semnată de liderii celor mai mari patru grupuri din PE: Partidul Popular European (Manfred Weber), Socialiștiii și Democrații (Iratxe García Pérez), Renew Europe (Dacian Cioloș) și Verzii (Ska Keller și Philippe Lamberts, copreședinți). Cei cinci lideri cer ca mecanismul să aibă la bază raportul anual al Comisiei de monitorizare a respectării valorilor UE.

Înapoi la muncă (II). Și europarlamentarii din comisia de politică externă (AFET) au venit mai iute la muncă decât restul colegilor. Marți, ei au audiat-o prin conexiune video pe Svetlana Țihanovskaia, lidera opoziției din Belarus, aflată în exil în Lituania. Ea a declarat că în Belarus este în desfăşurare o „revoluţie pașnică”, unde protestele contra președintelui Aleksandr Lukașenko sunt în a treia săptămână.

• „Suntem totuși o majoritate. O revoluție pașnică este în curs. Nu este o revoluție geopolitică, este o revoluție democratică”

– a mai spus Țihanovskaia.

Intervenția ei a fost aplaudată de membrii comisiei aflați la Bruxelles. La finalul reuniunii, președintele AFET, David McAllister, a dat publicității o declarație prin care Parlamentul European își reafirmă sprijinul pentru mișcarea democratică din Belarus și a solicitat sancțiuni pentru cei care încalcă drepturile omului în fostul stat sovietic.

Tovarășul lui Lukașenko. O voce discordantă a fost cea a europarlamentarului spaniol Manu Pineda, care a atacat-o pe Svetlana Țihanovskaia și a luat apărarea regimului Lukașenko.

• „Sunteți pregătită ca poporul din Belarus să plătească cu sânge, durere și suferință pentru că nu v-a ales președintă? Pentru că despre asta este vorba”

– a spus Pineda.

Apoi, el a repetat narativul lui Lukașenko și al Moscovei, potrivit căruia, protestele de la Minsk sunt o manevră pentru ca NATO să se apropie de granițele Rusiei.

Manu Pineda este membru al grupului Stânga Unită Europeană/ Stânga Verde Nordică din Parlamentul European. La el acasă, este cadru de nădejde al Partidului Comunist Spaniol, partid constitutiv ale coaliției de extremă stânga Unidas Podemos, care participă la guvernare la Madrid.

Hop și noi: România va aloca un ajutor de 100.000 de euro pentru societatea civilă și pentru jurnaliștii independenții din Belarus, a anunțat ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Kurzarbeit în România, ultimele proceduri. Comisia Europeană a prezentat Consiliului propuneri de acordare de sprijin financiar în valoare de 81,4 miliarde de euro, pentru 15 state membre, în cadrul instrumentului SURE. României îi revin patru miliarde. Nu este o sumă nerambursabilă, ci un împrumut în condiții avantajoase. Banii pot fi cheltuiți doar pentru plata șomajului tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie. Este vorba, în special, de sistemul kurzarbeit, care este o noutate în România. Kurzarbeit presupune reducerea programului de muncă în timpul unor momente de criză, timp în care angajatorul plătește doar munca efectuată, iar restul de bani până la salariul integral este asigurat de stat. Instrumentul SURE a fost deja agreat la nivel de instituții europene, astfel că aprobarea Consiliului este doar o chestiune de timp. Mai multe, aici.

Grecia și Turcia, în ape tulburi. Războiul rece dintre Grecia și Turcia (aliate în NATO) devine tot mai fierbinte, după ce Atena a anunțat că va extinde apele teritoriale în zona de est și sud, lăsând de înțeles că ar putea face asta și spre est, unde se află Turcia. Miza o reprezintă zăcămintele de gaz și petrol de pe fundul Mării Mediterane. Turcia efectuează explorări în imediata apropiere a coastelor grecești și cipriote, și în 10 august a desfășurat nave într-o zonă revendicată de Grecia. Marți, ministrul de externe german Heiko Maas s-a deplasat la Atena pentru a ajuta la detensionarea disputei teritoriale, iar președintele american Donald Trump a avut joi convorbiri telefonice separate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. Să sperăm că președintele american a fost mai inspirat decât e pe Twitter.

Război cultural. Estimp, după Hagia Sofia, regimul de la Ankara a transformat în moschee o altă fostă biserică majoră din Istanbul, cea din Chora. Edificiul adăpostește unele dintre cele mai frumoase mozaicuri bizantine. Grecii privesc bisericile bizantine din Turcia ca pe o parte a patrimoniului cultural și istoric elen, deoarece imperiul bizantin a fost unul de factură grecească. Imagini și detalii despre biserică, aici.

Alte ape tulburi. O investigație realizată de televiziunea Al Jazeera, arată că statul cipriot a acceptat să acorde cetățenie unor investitori dubioși, al căror număr este de ordinul zecilor. Programul, supranumit „pașaportul de aur”, permite oricărui cetățean străin să aplice pentru cetățenia cipriotă, dacă a investit 2,15 milioane de euro, în micuțul star mediteraneean. De acest program au beneficiat 1.400 de persoane între 2017 și 2019. Dintre acestea, cei mai mulți au fost ucraineni, ruși și chinezi, care astfel au devenit cetățeni europeni pe ușa din dos. Al Jazeera afirmă că zeci de persoane care au primit cetățenia sunt implicate în cazuri de corupție și spălare de bani.

Imagini deprimante dintr-un Bruxelles depopulat, de la corespondentul TVR, Lucian Pârvoiu, aici.

Off-topic: Ministrul de interne francez, Gérald Darmanin, a trebuit să dea asigurări că nimeni în Franța nu va fi privat de dreptul la a face plajă topless. Declarațiile ministrului vin după ce trei femei au fost rugate de jandarmi să își pună sutienele, fiindcă o familie cu copii de pe aceeași plajă  se simțea inconfortabil. Incidentul a provocat o neliniște națională.