EuroNewsletter: Știri din lumea de mâine

Înainte de toate: Aici puteți accesa platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei, unde toți cetățenii UE pot să contribuie la conturarea Europei de mâine. Platforma este disponibilă în 24 de limbi. Mai multe despre ce urmărește Conferința, aici.

Știre din lumea de mâine. Comisia Europeană a propus miercuri noi norme și măsuri privind folosirea inteligenței artificiale (AI), vizând interzicerea sistemele sau aplicațiilor care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să-și exercite liberul arbitru (de exemplu, jucării care utilizează asistența vocală încurajând un comportament periculos din partea minorilor), precum și sistemele care permit guvernelor să efectueze o evaluare a comportamentului social („social scoring” – în vigoare în China). De asemenea sunt cazuri numeroase în care sistemele care utilizează AI trebuie în mod obligatoriu să respecte condiții de siguranță și confidențialitate. De exemplu, se consideră că toate sistemele de identificare biometrică la distanță prezintă un grad ridicat de risc și fac obiectul unor cerințe stricte. În principiu, este interzisă utilizarea lor în timp real în spații accesibile publicului. Toate detaliile le găsiți în comunicatul oficial.

Propunerea Comisiei va intra în dezbaterea Parlamentului European și a Consiliului, ambele instituții putând să o modifice. Apoi, variantele celor două vor fi armonizate prin negociere. Vor mai trece, deci, cel puțin doi-trei ani până propunerea va deveni reglementare.

Proba de înțelepciune. Curtea Constituțională a Germaniei a respins, miercuri, o contestație cu privire la neconstituționalitatea legii prin care trebuie aprobată creșterea plafonului resurselor proprii ale UE și, astfel, a eliminat un obstacol important în calea creării fondului european de redresare economică post-pandemie. Sună complicat, fiindcă este: fiecare din cele 27 de state ale UE trebuie să aprobe, până la sfârșitul lunii mai, creșterea plafonului amintit, pentru ca UE, prin Comisia Europeană, să se poată împrumuta rapid pe piețele internaționale, pentru a strânge cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Înainte ca Germania să ratifice această măsură, un profesor de economie eurosceptic a atacat la Curtea Constituțională legea, motivând că aceasta încalcă suveranitatea bugetară a Germaniei. Instanța constituțională nu a respins complet plângerea, dar a refuzat examinarea ei aprofundată, constatând totodată că, la o verificare sumară, nu pare foarte probabil să fie încălcată legea fundamentală. Dacă judecătorii ar fi procedat la examinarea amănunțită a solicitării, Germania nu ar fi putut promulga la timp legea. Curtea a transmis, în limbaj juridic, că riscul de a periclita întregul mecanismul european este mai grav decât riscul prezentat de încălcarea constituției Germaniei.

Între timp, se poartă negocieri intense între Bruxelles și București pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adică documentul strategic prin care România va putea să absoarbă suma de cca 30 de miliarde de euro care îi revine din MRR. Vicepremierul Dan Barna a afirmat că oficialii europeni nu au acceptat includerea sistemelor de irigații în PNRR, iar capitolul de infrastructură este încă în discuție. Pentru liderul opoziției, Marcel Ciolacu, obiecțiile Comisiei au căpătat dimensiuni apocaliptice, acesta afirmând că PNRR a fost respins. Este vorba, de fapt, de un proces de negociere, așteptat și prevăzut. Totuși, lucrurile par să meargă mai prost decât se sconta, dat fiind faptul că, luni, va avea loc la Cotroceni o întâlnire pe această temă. Din cele spuse de ministrul de resort, Cristian Ghinea, Comisia consideră și că alocările pentru autostrăzi sunt prea mari.

Recuperare. Cea mai recentă prognoză FMI, dată publicității la începutul lunii aprilie, arată pentru România o creștere economică majoră în 2021, de 6%. Creșterea va continua și în anii următori, chiar dacă nu la fel de accentuată: 4,8% în 2022, 3,8% în 2023, 3,7% în 2024 și câte 3,5% în 2025 și 2026.

Prin aceste creșteri, România va ajunge, în 2026, la un produs intern brut pe cap de locuitor (PIB/locuitor), ajustat la puterea de cumpărare, în valoare de 37.083 de dolari internaționali, de la 28.936 de dolari internaționali, în 2020. În comparație cu media Uniunii Europene, PIB/locuitor al României va ajunge, astfel, la 76,4%, față de 69% în 2020, ceea ce semnifică o recuperare de 7,4%.

Toate aceste creșteri vor face ca România să se desprindă de state ca Bulgaria, Croația și chiar Grecia, urmând să fie mai apropiată de state precum Ungaria și Polonia. Mai multe detalii la Economedia.ro

Ce este „Garanția pentru copii” a UE? Europarlamentarul Dragoș Pîslaru (USRPLUS-RE) a susținut joi un briefing de presă despre unul dintre acele subiecte boring, dar care, pe termen mediu și lung, fac Uniunea Europeană să fie ceea ce este: cel mai mare spațiu democratic și de prosperitate din lume. De data aceasta, a fost vorba de politicile europene în domeniul protecției celor mai vulnerabili dintre copii. „Garanția pentru copii” este o inițiativă a Parlamentului European adoptată de către Comisie în 24 martie, sub forma unei strategii și a unei propuneri de recomandare a Consiliului. Inițiativa își propune să asigure că cei mai vulnerabili copii din Uniunea Europeană au acces la asistență medicală, educație, îngrijire, locuințe decente și nutriție adecvată. Pe termen mediu, toate acestea ar putea conduce la înființarea unei autorități europene pentru copii, a declarat Pîslaru, care nu a exclus ca țara noastră să găzduiască această instituție. În România trăiesc în acest moment 1,38 de milioane de copii în pericol de sărăcie sau de excluziune socială. Puteți urmări aici briefingul de presă și citi principalele declarații.

Brașovul (alături de București și Cluj-Napoca) se numără printre cele mai poluate orașe din Europa, potrivit unui studiu recent, comandat de Alianța Europeană de Sănătate Publică. Municipalitatea brașoveană vrea să schimbe situația cu fonduri de coeziune destinate creşterii atractivităţii sistemului de transport public prin modernizarea flotei de vehicule cu mijloace de transport în comun „verzi” și extinderea sistemului de management informatizat al transportului public. Mai exact, se vor achiziționa 10 autobuze hibrid și 51 de troleibuze, valoarea estimată fiind de peste 180 milioane lei. În total, proiectele care vizează îmbunătățirea transportului public în Brașov depășesc 300 de milioane lei. Cum vor schimba acestea fața unuia dintre cele mai frumoase orașe din România, puteți citi într-un articol marca PressHub. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”)

Rubrica despre vaccin:

– Comisia Europeană se pregăteşte să deschidă un proces împotriva producătorului de vaccinuri AstraZeneca, a relatat miercuri seară publicaţia Politico, citând cinci diplomaţi din UE. La o întâlnire a ambasadorilor, majoritatea ţărilor din UE au spus că vor sprijini darea în judecată a companiei în urma plângerilor că nu a livrat dozele de vaccin promise blocului comunitar. În România, sunt suficiente doze din acest vaccin, dar nu mai există cerere.

– Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a dat undă verde, marți, vaccinului produs de Johnson&Johnson. EMA a arătat într-un comunicat că există „o posibilă legătură” între vaccinul cu doză unică și cazurile foarte rare de cheaguri de sânge apărute după imunizare, dar că beneficiile generale ale vaccinului sunt mai mari decât riscurile de reacţii adverse, conform Deutsche Welle.

– Cel puțin 12 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au încredere că vor putea vaccina 70% din populația adultă împotriva COVID-19 până la jumătatea lunii iulie, a precizat marți comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton. El nu a nominalizat care sunt cele 12.

Unge-i mincea? Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, a declarat că Timişoara riscă să piardă titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2023 din cauza slabei finanţări a proiectului, din partea Primăriei Timişoara, Ministerului Culturii şi Consiliului Judeţean Timiş. O şedinţă de urgenţă a fost convocată de Comisia Europeană, joi, pentru evaluarea situaţiei.

• „Procedural, titlul se acordă după ultima vizită de monitorizare care are loc în 2022. Au mai fost cazuri în care s-a stat în dubiu, însă nu s-a întâmplat niciodată [să fie retras titlul de capitală culturală]”.

– a mai spus președintele CJ Timiș.

Timișoara urma să fie Capitală Culturală Europeană în anul acesta, dar din cauza pandemiei programul s-a amânat pe 2023. Reamintim, Timișoara a câștigat nominalizarea în fața Clujului, după două balotaje, prin votul președintelui juriului.

Cașcavalul de Săveni a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată (IGP). Brânza maturată produsă în regiunea Botoșani se alătură unei companii gastronomice selecte, formată din: telemeaua de Sibiu, cârnații de Pleșcoi, scrumbia de Dunăre afumată, novacul afumat din Țara Bârsei, telemeaua de Ibănești, salamul de Sibiu și magiunul de prune de Topoloveni.

• „Cașcavalul de Săveni se caracterizează printr-o perioadă lungă de maturare (60 de zile), în urma căreia consistența sa devine onctuoasă și omogenă, iar culoarea mai pronunțată. Gustul său, ușor amărui, se caracterizează prin nuanțe de nucă. Condițiile climatice locale, favorabile dezvoltării pășunilor naturale bogate în floră diversă, contribuie la calitatea laptelui utilizat”.

– se arată în descrierea din comunicatul oficial.

Frontul de Est. Rusia a anunțat joi că își va retrage trupele din apropierea graniței cu Ucraina și Crimeea, considerând finalizate exercițiile militare pe care le-a desfășurat în zonă, a declarat ministrul rus al apărării Serghei Șoigu într-un comunicat de presă. Manevrele militare rusești ajunseseră să-l îngrijoreze până și pe președintele României, Klaus Iohannis, care a anunțat, tot joi, dar cu câteva ore mai devreme, că pe marți a convocat CSAT. Între timp, ce să vezi, războiul trecuse.

Primăvara rece de la Praga. Cehia și Rusia sunt într-un război diplomatic, după ce Praga a expulzat, sâmbătă, 18 diplomați ruși, afirmând că serviciile secrete ruse se află în spatele unor explozii din 2014 la un depozit de muniții. Moscova a ripostat, declarând 20 de diplomați cehi persona non-grata. Cehia a revenit, joi, și a dispus ca ambasada Rusiei să își reducă masiv numărul diplomaților de la Praga, pentru a ajunge la fel de mare ca cel al reprezentanței cehe în Rusia.

Off-topic. Roverul Perseverance al NASA a reușit să transforme dioxidul de carbon din atmosfera planetei Marte în oxigen.