EuroNewsletter: Marea negociere

Se fac jocurile. Germania preia președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie. Este ultimul mare bal pe scena mondială al Angelei Merkel și cancelarul de la Berlin pare decisă să intre în istorie ca fiind persoana care a relansat Uniunea Europeană, după cea mai severă criză pe care a traversat-o. De la președinția germană (site oficial) se așteaptă încheierea negocierilor pentru bugetul european 2021-2017 și obținerea unui acord pentru pachetul financiar de redresare economică post-COVID 19, în valoare de 750 de miliarde de euro. Negocierile în acest sens au început încă de săptămâna trecută, cu un Consiliu European care s-a încheiat, previzibil, fără niciun rezultat. Voci din diplomația europeană citate de Politico Europe au spus că actualul președinte al Consiliului, Charles Michel, nu pare capabil să construiască un consens. În plus, noua Comisie, condusă de Ursula von der Leyen, pare doar un secretariat harnic și cu inițiativă al Consiliului, dar nu mai mult decât atât.

Prin urmare, cei de la care se așteaptă obținerea celor două acorduri sunt liderii celor mai puternice două state din Uniune, Germania și Franța. Parisul s-a angajat într-o serie de discuții bilaterale cu cele patru state, în vreme ce lui Charles Michel i-a rămas să consulte celelalte state, care nu prea au obiecții. Cât despre Parlamentul European, în ciuda vociferărilor și luărilor de poziție de până acum, este greu de crezut că nu va aproba un acord la care se ajunge în Consiliu, deoarece ar risca să fie instituția arătată cu degetul pentru un astfel de eșec.

Acesta este contextul în care, marți, 23 iunie, s-a anunțat un summit extraordinar al liderilor europeni, pentru 17-18 iulie, primul din februarie încoace la care aceștia vor participa fizic. Tot pe acest fundal a avut loc, miercuri, 24 iunie, și o importantă vizită în Olanda a președintelui francez, Emanuel Macron, care s-a întâlnit cu premierul Mark Rutte. Acesta din urmă, este liderul celui mai mare și important stat din grupul „frugalelor” – Olanda, Austria, Danemarca, Suedia –, care se opun pachetului economic de redresare economică. Într-o postare pe Twitter, Macron a lăsat de înțeles că întâlnirea a fost fructuoasă. Următoare mutare va avea loc luni, 29 iunie, când este programat un tête-à-tête Merkel-Macron, în Germania.

Reamintim, în ultimele șase luni, președinția Consiliului UE a fost la Croația, o președinție pusă în umbră de pandemie. Momentul de vârf, summitul informal UE-Balcanii de Vest, care trebuia să se desfășoare la Zagreb, s-a desfășurat online și nu a produs decât o declarație călâie.

Și așa, am ajuns în Balcani, unde evoluțiile sunt – cum altfel? – contradictorii. În Serbia, partidul președintelui Alexander Vučić, a câștigat, dumincă, 21 iunie, alegerile parlamentare în stil FIDESZ, cu aproape două treimi din voturi. Vučić nu este un antieuropean declarat și clamează dorința Serbiei de aderare la UE, dar, în același timp, este un aliat al Rusiei și un mare prieten al Chinei, doi dintre rivalii globali ai comunității europene. De altfel, prima vizită a lui Vučić, după victoria categorică din alegeri, a fost la Moscova. În capitala Rusiei, el a participat, miercuri, la parada organizată pentru a sărbători 75 de ani de la victoria din Al Doilea Război Mondial. La paradă, alături de Putin, din Europa s-au aflat doar Vučić, dictatorul Aleksandr Lukașenko din Belarus și liderul de la Chișinău, Igor Dodon.

Serbia este un stat candidat la aderare, dar mai multe țări (Germania, Suedia, Olanda, Finlanda, Danemarca și Belgia) s-au opus în această săptămână deschiderii unui nou capitol de negociere, informează Politico Europe. Pe de altă parte, Muntenegru a primit undă verde pentru deschiderea celui din urmă capitol de negocieri, Competiție, a anunțat, marți, premierul de la Podgorica, Duško Marković. Astfel, micuțul stat este, acum, singurul candidat credibil la aderare într-un orizont de timp rezonabil, poate chiar 2025, dată vehiculată de comisia Juncker, înainte de încheierea mandatului.

În altă ordine de idei, în Kosovo, președintele Hashim Thaci a fost inculpat miercuri, 24 iunie, pentru crime de război și crime împotriva umanității, de Procurorul Tribunalul Special pentru Kosovo, de la Haga. Anunțul l-a prins pe Hashim Thaci în zbor spre Washington, unde urma să aibă, sâmbătă, negocieri pentru normalizarea relației cu Serbia, cu mai sus pomenitul Alexander Vučić. Thaci, fost șef de gherilă și artizanul independenței statului kosovar, nu va mai participa la discuții.

Tensiuni. Luni a avut loc un summit virtual UE – China care a durat șase ore și care s-a lăsat cu scandal. Sau, diplomatic spus, cele două părți „au avut o discuție deschisă”, urmată de o serie de reproșuri fără menajamente la adresa Chinei, făcute de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului, Charles Michel. Astfel, președinții instituțiilor europene i-au transmis președintelui Xi Jinping și premierului Li Keqiang „grava preocupare” față de situația din Hong Kong. De asemenea, și-au exprimat nemulțumirea în fața campaniilor de dezinformare și a atacurilor cibernetice derulate din China, precum și decepția pentru absența progreselor în negocierile comerciale.

• „China este un partener comercial, un concurent economic și un rival sistemic. (…) Toate acestea demonstrează că relația noastră nu este ușoară”

– a declarat UVDL. Pe larg.

Vin banii pentru Spitalul Regional. Uniunea Europeană a aprobat o investiție de 47 de milioane de euro pentru construirea şi echiparea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, a anunțat luni, 22 iunie, Comisia Europeană. Costul total al spitalului este estimat la 500 de milioane de euro, astfel că finanțarea anunțată nu este decât o primă tranșă de bani, în valoare de 10% din costul total. Mai multe detalii, în Transilvania Reporter.

Fără frontiere. Parlamentul European a votat, săptămâna trecută, o rezoluție prin care cere măsuri privind admiterea României în Spațiul Schengen. Sigur, nu este vorba doar de țara noastră ci și de Bulgaria și Croația, celelalte două state care îndeplinesc criteriile, dar nu pot adera la spațiul european fără frontiere, din cauza opoziției unor state membre. Rezoluția PE, la fel ca și recomandările Comisiei în același sens, nu produc însă niciun efect, fiindcă decizia de extindere a Spațiului Schengen depinde de Consiliu, unde este nevoie de unanimitate.

În acest context, Dacian Cioloș, președintele Grupului Renew Europe din PE (a treia forță politică din legislativul european), a avut joi, 25 iunie, o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis, în care s-a discutat și aderarea la Schengen, dar și o întrevedere pe aceeași temă cu ministrul justiției, Cătălin Predoiu. Cioloș a lăsat de înțeles că eventuala aderarea la Schengen depinde de măsurile anticorupție cerute în ultimul raport MCV.

Poate părea surprinzător, dar România nu este chiar printre codașele Europei, din punct de vedere al cheltuielilor guvernamentale pentru cultură, arată cea mai recentă statistică de profil. Astfel, cu 1% din totalul cheltuielilor guvernamentale alocate acestui domeniu, țara noastră este la media europeană, fiind la același nivel cu Belgia, Olanda și Suedia. Țara cu cele mai mari alocări guvernamentale pentru cultură este Letonia – 2,8%, iar codașa este Grecia – 0,3%.

În schimb, doar Marea Neagră se află sub noi, din punct de vedere al inovării, relevă alt studiu european. România este codașa clasamentului care cuprinde și multe state din afara Uniunii Europene. Ne lasă în urmă chiar și Muntenegru, Macedonia de Nord sau Ucraina (Moldova, Albania și Bosnia&Herțegovina nu figurează în raport). Mai mult, suntem în regres față de anul de reper, 2012. Singurul subcapitol unde atingem media europeană (după ce în 2012 eram peste medie) este accesul populației la internetul în bandă largă. În rest, suntem varză. Tot studiul, aici. Profilul de țară, aici.

Forme fără fond. La o conferință pe tema inovării la care am participat anii trecuți, un vorbitor spunea foarte inspirat că, de când în Europa se bate moneda pe inovare, companiile și administrațiile din România au început și ele să se conformeze, punând câte o tăbliță pe o ușă, cu inscripția „Centru de Inovare” sau „Laborator de Inovare”. Și atât.

Săptămâna trecută, programul Erasmus+ a împlinit 33 de ani! Supranumită și „Mama Erasmus”, Sofia Corradi a militat pentru un program de schimb universitar la nivelul întregii Uniuni Europene. Ideea sa a venit ca urmare a unei experiențe personale: universitatea nu i-a recunoscut un an de studii în străinătate. Programul Erasmus este considerat acum unul dintre marile succese ale Uniunii Europene, de care au beneficiat patru milioane de persoane doar în perioada 2014-2020. Despre program s-au făcut filme artistice, iar fosta șefă a diplomației europene, Federica Mogherini (47 de ani) este considerată un vârf de lance al „Generației Erasmus”.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluția economiei mondiale în acest an, deoarece efectele negative ale pandemiei COVID-19 sunt mai accentuate decât s-a anticipat, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”. Pentru economiile emergente şi în curs de dezvoltare din Europa (unde este inclusă România), FMI se aşteaptă la o contracție de 5,8% în acest an, urmată de o creştere de 4,3% anul viitor. Pentru Zona Euro, scăderea medie va fi de 10,2%, Mai multe detalii, de la Europa Liberă.

Off-topic, dar nu total. Shakira, Coldplay, Usher, Jennifer Hudson, Miley Cyrus, Justin Bieber vor cânta sâmbătă, 27 iunie, într-un concert organizat de Comisia Europeană, cu scopul de a strânge fonduri pentru lupta împotriva coronavirusului. Evenimentul va fi coprezentat de președinta Comisiei, Ursula von der Layen și de… Dwayne „The Rock” Johnson. Puteți urmări concertul aici.