Dezbatere organizată de PE: în lumea digitală, Clujul e mic, dar vioi

Evenimentul a avut loc în cadrul campaniei #dedataastavotez a Parlamentului European| Foto: Dan Bodea

Câțiva dintre cei mai importanți jucători din ecosistemul clujean de inovare au discutat, marți, la ClujHub, pe marginea tendințelor europene în domeniul digital, cu aplicație pe plan local. Concluzia generală a fost că, per ansamblu, Clujul este în avangarda orașelor din România din punctul de vedere al climatului creat pentru startupuri și, în general, pentru dezvoltarea inovării. Mai mult, soluțiile de parteneriat și colaborare dintre administrația locală și ecosistemul de inovare sunt văzute ca un model pentru zona Europei Centrale și de Est.

Pe de altă parte, atât Clujul, cât și România, cât chiar și Europa Centrală și de Est sunt prea mici pentru a juca un rol de prim-plan într-un sector, cel al inovării cu efecte globale, unde Europa, per ansamblu, a rămas în urmă față de China și SUA.

E bine când e bine

Reprezentantul primăriei locale, Ovidiu Cîmpeanu, șeful Direcției de Dezvoltare Locală, a anunțat cu această ocazie o serie de tehnologii inteligente pe care municipalitatea le va aplica în viitorul imediat. Printre acestea, sisteme de irigare a spațiilor verzi cu senzori de umiditate, pentru economisirea apei, sau instalarea de senzori la punctele de colectare a deșeurilor subterane, pentru optimizarea rutelor de colectare ale operatorilor de salubritate. „Lucrăm împreună cu clusterele din IT și ceilalți stakeholderi la o actualizare a strategiei locale în domeniul digital, pentru a ști ce proiecte să depunem spre finanțare în următorul cadru financiar multianual, 2021-2027¨, a declarat Cîmpeanu.

Chiar în deschiderea dezbaterii, el a subliniat că actuala dezvoltare a Clujului a fost posibilă datorită fondurilor europene. „Aportul finanțărilor provenite de la UE a fost decisiv în dezvoltarea orașului. Încercăm să recuperăm decalajele față de țările mai avansate. În perioada de programare 2007-2013 au fost atrase 150 de milioane de euro din aceste fonduri, iar pentru perioada 2014-2020 avem 420 de milioane (cu tot cu ipoteticele fonduri pentru centura metropolitană – n.r.)”, a spus oficialul. El a opinat că domeniul digital este unul în care România poate nu doar să reducă decalajele, ci să devină un lider.

Andrei Kelemen, directorul executiv al Asociației Cluj IT Cluster, a apreciat că orașul Cluj a devenit un model de digitalizare pentru mai multe alte orașe din Europa Centrală și de Est, datorită modului în care primăria locală și mediul antreprenorial din IT colaborează în dezvoltarea de aplicații digitale pentru administrație. Antonia, funcționarul public virtual, facilitează completarea online a 90 de formulare, pentru 60 de procese administrative, a exemplificat reprezentantul primăriei. Alte soluții digitale țin de transportul public sau de depunerea de sesizări online.

Frici locale și naționale

Nu este, însă chiar totul roz la Cluj, iar orașul ar putea să cadă victimă propriului său succes – remarca se face, de altfel, tot mai des auzită la astfel de întâlniri. Bianca Muntean, de la ARIES Transilvania – altă asociație a companiilor din IT – a atras atenția că dezvoltarea orașului se va plafona atunci când va înceta să mai atragă resurse umane. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla dacă scade calitatea vieții. „Un sfert din populația orașului e formată din studenți, dintre care, majoritatea, rămân în oraș. Trebuie create oportunități legate de buna locuire, pentru a atrage chiar mai multe resurse umane și a nu le pierde pe cele de aici. Altfel, riscăm să cădem victime ale propriului succes”, a spus aceasta.

Expertul în dezvoltare regională Adrian Ilie a creionat o imagine de ansamblu a digitalizării administrației în România, care merge prost, dar progresează și nu poate fi oprită.

• „Digitalizarea statului e inevitabilă. Statul paralel există și e digital”, a remarcat vorbitorul

În aceeași ordine de idei, la o întrebare din public, cu privire la cauza puținătății de soluții digitale în administrația din România, Andrei Kelemen a dat un răspuns care a fost aplaudat:

„De frică. Frica de transparență, frica de răspundere, frica de tehnologie și, mai ales, frica de pierderea controlului. Dacă se transparentizează activitatea unui departament din administrația publică, șeful lui pierde controlul. Nu se întâmplă asta doar în România, ci și în multe alte țări, cu statele nordice numărându-se printre cele mai avansate în digitalizare, iar Estonia exemplul cel mai des pomenit. Până la urmă, oricâtă presiune s-ar pune de jos în sus, deciziile aparțin celor care ne conduc”

Amenințarea giganților și alte trenduri globale

Anterior, Diana Rusu, director executiv al acceleratorului de business SPHERIK, a mărit cadrul de discuție de la cel național, la cel global. „Chiar dacă ai o idee de afacere inovativă foarte bună, e greu să reușești, de la Cluj, fiindcă în Europa Centrală și de Est nu sunt investitori majori. Capitalul pentru astfel de investiții e în Vest și în SUA”, a spus aceasta. Ea a exemplificat cu cazul UiPath, prima afacere digitală pornită din România, care a atins o capitalizare de peste un miliard de dolari, dar asta în urma unor investiții din SUA, unde și-a și mutat sediul operațional.

Paul Brie, antreprenor important din sectorul IT clujean, a completat și el tabloul global, punând accent pe faptul că principalele locuri care produc inovare în acest moment sunt SUA și China, iar nu Uniunea Europeană. El a avertizat că datele utilizatorilor sunt unele dintre cele mai importante „mărfuri” în lumea digitală, iar economia mondială se îndreaptă spre o oligarhie a giganților din IT, precum Apple, Google sau Facebook, care ar putea să dețină o putere nelimitată, având un capital uriaș și acces la aceste date.

[stextbox id=’custom’ caption=’Inițiativă a Biroului Parlamentului European în România’]Dezbaterea a fost organizată de Biroul Parlamentului European în România, având tema „Inovație locală într-o Europă digitalizată”. Ea face parte din seria de conferințe „EU’re here to stay”, care  a început la Iași și va continua la Oradea, Brașov, Craiova și București. Scopul acestor întâlniri, desfășurate în formate diferite, este de a explica actualul context european, pentru a determina oamenii să se prezinte la alegerile europarlamentare din mai. „Este o campanie instituțională, care ține cont de faptul că 70% dintre cei care pot vota nu au făcut-o, la precedentele alegeri europene. Este un paradox, deoarece 60% dintre români apreciază beneficiile care decurg din apartenența României la Uniunea Europeană”, a explicat Elena Stănescu, din partea Biroului PE în România.[/stextbox]