Dezbatere la Bruxelles. Ce mai vor ungurii? Investiții teritoriale integrate

Un mecanism de finanțare relativ nou poate ajuta la dezvoltarea unor zone din România rămase în urmă din punct de vedere economic, cum sunt Valea Jiului, județele secuiești sau Munții Apuseni. Investițiile Teritoriale Integrate (ITI)  aduc decizia la nivelul comunităților locale, evitând birocrația tradițională a aparatului guvernamental central. În România, deocamdată, există o singură ITI, n Delta Dunării, care funcționează, cu rezultate modeste deocamdată, în vreme ce în state campioane la absorbție, precum Polonia, ele sunt la ordinea zilei.

În acest context, reprezentanții comunităților locale din Ținutul Secuiesc au organizat recent o dezbatere, la Bruxelles, cu privire la ITI, mecanism despre care cred că va ajuta la dezvoltarea microregiunilor rămase în urmă.

La dezbatere au participat în jur de 100 de persoane, sala fiind arhiplină. Discuția a fost organizată în parteneriat cu municipiul Sfântu Gheorghe, în marja „Săptămânii europene a regiunilor și orașelor”, un eveniment realizat de Comitetul Regiunilor și Comisia Europeană, în perioada 7-10 octombrie.

Mesaje de la comunitățile locale

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, reședința județului Covasna, Antal Árpád-András, a criticat, de la bun început, regiunile de dezvoltare create în România în 1997, în vederea absorbției de fonduri europene. „Nu s-a ținut [atunci] cont de criterii geografice, etnice, de proporția urban-rural. Aceste regiuni nu îndeplinesc criteriile de coeziune și nu vom reuși să reducem [prin ele] decalajele dintre județele bogate și sărace”, a spus acesta, exemplificând cu un grafic, care arată creșterea disparităților dintre județele bogate și cele sărace ale României, în ultimii ani. „Traiul în București se îmbunătățește, în vreme alte județe rămân în urmă”, a subliniat Antal.

În aceste județe rămase în urmă, a mai spus edilul-șef din Sfântu Gheorghe, ITI ar trebui „țintit”, în perioada de programare 2021-2027, pentru a contracara ceea ce s-a întâmplat până acum, adică „o tendință care se îndreaptă spre polul opus coeziunii”. Pentru a combate această tendință, a remarcat europarlamentarul UDMR-PPE Iuliu Winkler, „trebuie să întărim capacitatea administrativă, să întărim cooperarea și să gândim «outside the box»”.

Senatorul UDMR Tánczos Barna a adăugat că România are o nevoie urgentă de a folosi instrumente personalizate de finanțare, așa cum este ITI. „Banii europeni nu trebuie să finanțeze creșterea discrepanțelor, cum am văzut că s-a întâmplat în ultimii ani, ci să ajute unele regiuni să le ajungă din urmă pe altele”, a remarcat acesta. În acest context, a mai spus Tánczos, acum este momentul oportun să se discute despre ITI, acesta fiind o „soluție locală, pentru probleme locale”.

ITI este folosit pe scară mare în țări ca Polonia, dar în România nu a fost creat decât un singur astfel de mecanism, pentru perioada de programare 2014-2020, în Delta Dunării. „Nu e acceptabil ca unele țări membre să îl folosească doar ca să bifeze și să-l folosească într-un singur loc, fără a se consulta în prealabil cu regiunile. Noi ce cerem: să existe o implicare activă a actorilor locali și regionali în elaborarea regulamentelor și alocarea resurselor”, a comentat președintele Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly.

Covasna și Harghita, județe cu o largă majoritate maghiară, au fost permanent nemulțumite de arondarea la Regiunea de Dezvoltare Centru, al cărei sediu este la Alba Iulia, oraș situat la sute de kilometri de principalele centre urbane din județele Harghita și Covasna. Această nemulțumire nu a fost, însă, exprimată explicit de niciunul dintre vorbitori.

Ce zice guvernul

Din partea guvernului Dăncilă, explicațiile au fost date de secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Mihaela Toader. Aceasta a spus direct că, în acest moment, în care bugetul Uniunii Europene pentru 2021-20127 nu este finalizat, „nimeni nu știe ce se va întâmpla cu acest ITI, mai ales în zonele rurale, fiindcă depinde de [finanțările pentru] Politica Agricolă Comună, iar aceasta nu este deocamdată clară”. Ea a adăugat că ITI ar putea fi prins în bugetul pentru Obiectivul de Politică 5 al programării financiare pentru România, în perioada 2021-2027. Acest obiectiv se numește „O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale”. În acest moment, când negocierile între România și Comisia Europeană pentru următoarea alocare financiară nu sunt încă finalizate, OP 5 are prevăzută o finanțare de 1,02 miliarde de euro. Aceasta ar fi suma din care s-ar putea defalca sume mai mici către diverse microregiuni, prin ITI. „Ar putea fi însă prinse sume și de la alte Obiective de Politică”, a mai spus Toader.

Despre cum se vor aloca banii, secretarul de stat a explicat că nu se poate organiza un concurs național pentru alocările ITI, fiindcă acesta ar fi câștigat tot „de cei mai buni”, astfel că județele rămase în urmă vor rămâne tot în urmă. „Așa că acum suntem într-un proces de reflecție”, a conchis Mihaela Toader.

La sfârșitul lunii septembrie, ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu, declara, la rândul ei, că încă nu s-a stabilit o modalitate de calcul a sumelor ce revin fiecărei zone. „S-ar putea lua în calcul numărul de locuitori”, spunea Mînzatu.

Din Botoșani în Valea Jiului

Potrivit unor surse din Comisia Europeană, România a nominalizat până acum Valea Jiului ca urmând să fie „ținta” unui ITI. Dar de astfel de mecanisme de finanțare sunt interesate și alte zone, cum ar fi partea de nord a Moldovei. „Există mai mulți primari din județul Botoșani care intenționează să se asocieze pentru un astfel de instrument, în cadrul unei inițiative numite «Țara de Sus»”, a declarat directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei, la un briefing de presă prilejuit tot de Săptămâna regiunilor.

De ITI ar putea beneficia și microregiuni precum Țara Făgărașului sau Rucăr-Bran, din județul Brașov, a declarat la sfârșitul lunii septembrie ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu, la o prezentare pe această temă, desfășurată la Brașov.

Cum funcționează la noi

Pentru derularea unei Investiții Teritoriale Integrate, se realizează o strategie de dezvoltare pentru teritoriul în cauză, cu o listă de investiții prioritare din domenii variate, de la infrastructură rutieră, la centre medicale. Aceste proiecte beneficiază de alocări fără competiție și fără aprobări la nivel național. Singura ITI din România în perioada de programare 2014-2020 este Delta Dunării, teritoriu format din 38 de unități administrativ-teritoriale – cinci orașe și 33 comune – din județele Tulcea și Constanța. ITI Delta Dunării are la dispoziție un buget consistent, de peste 1,2 miliarde de euro din fonduri europene, adică aproximativ egal cu suma pe care o vor împărți în perioada 2021-2027 toate ITI, prin OP 5, dacă suma rămâne cea din momentul de față.

Surse din Comisia Europeană ne-au declarat că ITI Delta Dunării nu poate fi considerat în acest moment un succes. „Exemplul Deltei Dunării e unul prost. Absorbția e slabă, s-a mers greu cu aceste proiecte și au fost probleme de constituire a agenției care gestionează fondurile. Asta nu înseamnă însă că ideea în sine e rea, ci că gestionarea ei a fost proastă”, ne-au declarat sursele citate.

Potrivit Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, structura care gestionează ITI Delta Dunării, la începutul lunii octombrie, rata de absorbție prin ITI era de 12%, iar cea de contractare de 75,4%. La nivel național, procentele sunt de 27%, respectiv 83%. „Foarte multe apeluri au fost deschise foarte târziu, iar evaluările au durat foarte mult”, a explicat Ilie Petre, președintele Asociației, citat de Agerpres.

[stextbox id=’custom’ caption=’Cum merge la alții’]Polonia este un caz unde Investițiile Teritoriale Integrate sunt folosite cu succes, la nivel de Arii Urbane Funcționale (AUF), adică teritoriul format dintr-un oraș și zona economică din jur. Un caz de bune practici este cel al AUF Białystok, formată din orașul respectiv și nouă comune înconjurătoare. Prezent la Bruxelles, primarul din Białystok, Tadeusz Truskolaski, a arătat că, folosind ITI, în microregiunea pe care o reprezintă s-a reușit ameliorarea calității vieții locuitorilor, într-o regiune mai mare, Polonia de Est, care este printre cele mai sărace din Uniunea Europeană. Urmarea directă este faptul că populația ariei urbane funcționale a crescut de la 411.500 de locuitori în 2012, la 419.500 de locuitori. S-au investit 19,4 milioane de euro în parcuri industriale, 23 de milioane în centre pentru educație vocațională, 45 de milioane de euro în sisteme de iluminat și transport public sustenabile etc. Totodată, ITI a fost punctul de plecare și pentru alte colaborări între cele zece localități. De exemplu, ele au cumpărat în comun energia electrică, lucru care a dus la o economie de 2,2 milioane de euro. „Comunele din aria funcțională Białystok, prin colaborarea creată în implementarea ITI, au învățat să coopereze mai activ pentru dezvoltarea fiecărei localități și a întregii arii funcționale, absorbind fondurile europene mai eficient. Au început să coopereze rezolvându-și probleme împreună și nu – ca înainte – concurând pentru fondurile de dezvoltare”, a încheiat Tadeusz Truskolaski.[/stextbox]