Anul când se schimbă viteza

Europa cu mai multe viteze există deja, chiar dacă acest lucru nu apare în discursul oficial de la Bruxelles | Foto: pixabay.com

COMENTARIU. Uniunea Europeană va avea un 2018 plin de frământări, la fel ca 2017, dar noul an găsește blocul comunitar într-o postură mai optimistă decât cel precedent, apreciază majoritatea analiștilor de la Bruxelles.

În primăvara lui 2017, spaimele legate de ascensiunea populismului naționalist s-au risipit, după înfrângerile categorice pe care acest curent politic le-a suferit în Olanda și Franța. În septembrie, președintele Comisiei a subliniat starea de spirit optimistă de la Bruxelles, în discursul anual privind starea Uniunii, rezumat, fără echivoc, prin fraza-cheie „cu vântul în pânze”.

Spre sfârșitul anului, însă, au început să apară și veștile proaste, legate mai ales de starea statului de drept în țări care au aderat după anul 2003. Împotriva Varșoviei s-a declanșat o procedură fără precedent, care, teoretic, poate duce la suspendarea de facto a țării din Uniunea Europeană. În Malta, asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia ridică mari semne de întrebare cu privire la capacitatea unui stat liliputan de a ține sub control criminalitatea. Un alt semnal îngrijorător, dar care nu a surprins pe nimeni, a venit din Ungaria, care a anunțat că va bloca orice încercare a Uniunii de a suspenda dreptul de vot al Poloniei în Consiliu, ca urmare a încălcării statului de drept.

Se adaugă la toate acestea, confirmarea traseului eurosceptic la Cehiei, prin câștigarea alegerilor de către un om de afaceri, Andrej Babis, anchetat pentru deturnare de fonduri europene.

Și, tot la sfârșitul anului, pachetul de legi ale Justiției promovate de Parlamentul României a stârnit reacții negative din partea SUA, a Consiliului Europei (care nu este o instituție a Uniunii) și a mai multor țări ale UE. Cele din urmă și-au exprimat îngrijorarea prin ambasadorii lor la București. Dar, fără să existe o verbalizare clară din partea Bruxelles-ului a acestei preocupări, nu se poate vorbi deocamdată și de o „problemă românească” pe agenda blocului comunitar. Situația s-ar putea schimba însă în orice moment.

În fața tuturor acestor provocări „iliberale”, Uniunea nu are multe mecanisme de apărare. Totuși, în presa internațională s-au mai scurs informații cu privire la o serie de tatonări care au loc la Bruxelles în vederea condiționării fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept. Din această perspectivă, 2018 ar putea fi anul definitoriu al noilor politici de buget, post 2020.

De asemenea, vor fi alegeri pentru președinție în Cehia, alegeri generale în Ungaria și frământări politice ușor de anticipat în România. În paralel, țări precum Franța și Germania vor presa pentru o integrare mai adâncă a țărilor interesate de acest lucru. Replierea țărilor din Vest ar putea avea loc în cadrele mai restrânse ale zonei Euro, caz în care țările din Est care nu au adoptat moneda comună vor trebui să aleagă în ce viteză vor dori să evolueze începând din 2019 (an în care se preconizează un summit de „refondare” a Uniunii, la Sibiu). Întrebarea care se pune este în ce viteză va intra România. Maneta schimbătorului și pedala ambreiajului sunt la București, niciunde altundeva, iar cutii automate nu există.

Distribuie:

Postaţi un comentariu