Conf. dr. Alexander Baumgarten, despre fenomenul religiei în școli: Am un sentiment de oripilare față de tot ceea ce înseamnă acest fenomen

Foto: Dan Bodea

Librăria Humanitas din Cluj-Napoca a găzduit marți, 24 februarie, lansarea volumului „Religiile lumii” în coordonarea istoricului Jean Delumeau, un eveniment care deși nu a avut parte de un public numeros, a examinat subiecte ardente ale societății românești, dar și aspecte constant dezbătute pe scena internațională.

Astfel, lansarea la Cluj a volumului coordonat de Jean Delumeau și reeditat la Editura Humanitas, a adus în discuție un subiect foarte discutat al acestor zile, respectiv înscrierea la ora de religie în școli, care se va putea face doar pe baza unei cereri în scris a părinţilor, cerere care trebuie depusă până în data de 6 martie.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

La evenimentul organizat de Librăria Humanitas din Cluj-Napoca a fost prezent și conf. dr. Alexander Baumgarten, Director al Departamentului de Filosofie Premodernă şi Românească din cadrul Facultății de Istorie și Filozofie a UBB care, la solicitarea Transilvania Reporter, și-a exprimat opinia cu privire la predarea religiei în școlile din România. Comentariul profesorului nu a fost unul filozofic, ci a exprimat o părere sinceră formată în cei aproape 20 de ani de activitate la catedră.

„Nu studiez fenomenul religiei în școli, dar am un sentiment de oripilare, de 20 de ani încoace, față de tot ceea ce înseamnă acest fenomen. Cred că este unul profund greșit, care îndeamnă copiii noștri spre o cale complet bigotă, din păcate, iar acest lucru nu ține de evenimentele foarte recente în legislația acestui fenomen”, a precizat Alexander Baumgarten.

Conf.dr. Alexander Baumgarten/Foto: Dan Bodea

Conf.dr. Alexander Baumgarten/Foto: Dan Bodea

Motivele pentru care Alexander Baumgarten consideră că această cale a predării religiei în școlile din România este greșită sunt următoarele: „Mințile cărora le predăm lucruri care țin de o artă subtilă a interpretării sunt atât de fragede încât nu pot înțelege acest fenomen. Din punctul de vedere al unui psiholog se poate susține mai bine faptul că înțelegerea fenomenului religios trebuie să aibă un partener de dialog matur. Al doilea motiv, care este unul subiectiv, dar care prin acumulare numerică începe să capete importanță, este calitatea deosebit de slab intelectuală a celor care fac aceste lucruri, indiferent de confesiune. Vă mărturisesc că predau de aproape 20 de ani în diferite medii confesionale, teologice, în care audiez studenți care sunt viitori profesori de religie și a căror competență în instrucția intelectuală, în subtilitatea culturală, în deschiderea intelectuală este una extrem de precară. Universitatea încă nu le oferă suficiente constrângeri pentru ca ei să devină cadre didactice responsabile. Vorbesc aici de o medie generală care este covârșitoare. Până când nu avem profesori de religie suficient de bine pregătiți și maturizați, nu cred că putem vorbi de o eficacitatea unui sistem religios în România”, consideră Alexander Baumgarten.

Profesorul a făcut referire și la consecințele pe care le-a avut predarea religiei în școlile din țara noastră, în ultimii 20 de ani. „Eu sunt cel mai mărunt dintre toți care trebuie să dea lecții în această chestiune, dar mă voi opri la argumentul consecințelor: Predând de 20 de ani religiozitatea ce a obținut România? Un număr de fenomene de un îngrozitor bigotism în zona estului României și un număr foarte mare de abdicare, de distanțare în zone mai exersate din punct de vedere al experienței occidentale. Cu aceste rezultate nu cred că putem invoca niște premise mai bune”, a explicat Alexander Baumgarten.

Volumul „Religiile lumii” costă 89 de lei/Foto: Dan Bodea

Volumul „Religiile lumii” costă 89 de lei/Foto: Dan Bodea

„Religiile lumii”

Volumul „Religiile lumii”, în coordonarea lui Jean Delumeau, a avut parte de o prezentare venită atât din partea profesorului Alexander Baumgarten, cât și a cercetătoarei Mihaela Gligor, director al Centrului Clujean pentru Studii Indiene. „Interesant la acest volum este faptul că cei 15 oameni care au scris despre diferite religii, au scris din perspectivă personală, povestind trăirile lor. Este o carte despre religiile trăite și poate ar fi bine ca o astfel de carte să fie predată în școli copiilor”, a precizat Mihaela Gligor. În continuare, cercetătoarea a prezentat mai multe fotografii și imagini video cu legătură directă la câteva dintre religiile lumii, printre care hinduismul, islamul, sikhismul, jainismul, iudaismul și creștinismul. Raportarea la aceste religii a făcut-o din prisma călătoriilor pe care le-a întreprins în India pe durata mai multor ani.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Alexander Baumgarten a vorbit despre sensul cărții și modul în care volumul de peste 700 de pagini poate fi receptat. „În această carte sunt cuprinse lucruri ușor neașteptate pentru ceea ce se publică în domeniul religiei și istoriei religiilor în România. Cartea antologhează, de fapt, diferitele religii ale lumii. Este vorba de descripții științifice, corecte, serioase, unele foarte rezumative, iar unele foarte laborioase. Este un compendiu apărut într-o lume care se confruntă cu diversitatea religioasă. Această lume, Europa Occidentală și America, are parte de o provocare, în primul rând una teoretică pentru că trebuie să se gândească ce anume înseamnă toleranța, ce anume înseamnă celălalt și păstrarea propriei convingeri. Este și o carte care pune pe masă experiența pluralității, invitându-ne să reflectăm asupra ei”, a explicat Alexander Baumgarten.

Experiența alterității, a precizat Alexander Baumgarten, este atât de sofisticată în literatură încât nu pot fi ignorate o mulțime de erori și „de aiureli” care pot conduce la atitudini politice, la sânge și la rău. Profesorul a încercat, mai departe, să ofere un răspuns la întrebarea Ce este toleranța?, făcând referire la modelul de toleranță oferit de trei tradiții, inclusiv de creștinismul medieval, dar și la o altă atitudine venită din tradiția creștină, care este o experiență a toleranței ce nu se confundă cu altele și care, grație libertății pe care o dă în interpretarea infinită, nu conduce niciodată la violență.


Publicitate

Postaţi un comentariu