Artele new media vor avea scena lor la Electric Castle: Interviu cu Alex Czetwertynski, curator în domeniul tehnologiilor creative

Anul acesta a venit rândul Castelului Bánffy de la Bonțida să se transforme în cea mai mare „scenă” pentru artiștii new media, într-o zonă special creată în spațiile castelului pe durata Festivalului Electric Castle (17-21 iulie 2019).

Zona New Media va fi curatoriată de Alex Czetwertynski, artist preocupat de mediul digital și curator în domeniul tehnologiilor creative și al artelor media, acele experiențe imersive de lumină și sunet, instalații generate de computer și practici de artă digitală contemporană uneori greu de cuprins într-o singură definiție.

Născut în Belgia, Alex Czetwertynski a urmat studii la Universitatea Sorbona IV din Paris și a terminat un master în filozofie. După încheierea studiilor s-a mutat în Los Angeles unde a lucrat la început pentru o companie care oferea componente video digitale pentru scene de mari dimensiuni pe care au cântat, printre alții, artiști precum  Beyoncé, Madonna, Rihanna, sau Stevie Wonder. Mai târziu, după o perioadă petrecută în Mexic, apoi inspirat de artistul Doug Aitken, explorând tot mai mult mediul de reprezentare 3D și 2 D și acumulând tot mai multă experiență în domeniul new media, Alex Czetwertynski a făcut parte din mai multe proiecte ale companiei Google și a devenit curator pentru Festivalul Day for Night din Houston, Texas, un festival care în câteva ediții a reușit să se diferențieze de alte festivaluri de muzică. Ce a adus în plus a fost un alt tip de experiență pentru public. În trei ani de zile a devenit principala scenă de desfășurare pentru artele new media, care folosesc drept material tehnologia, lumina, reprezentările digitale și procese mecanice care le activează.

„Cu timpul am devenit tot mai deranjat de faptul că nu aveam un termen uzual care să cuprindă aceste lucrări, să existe o categorie pentru ele. Era dificil și din perspectiva de marketing să atragem publicul la astfel de show-uri. Așa că asocierea de termeni pe care o folosim în prezent este new media arts”, a precizat Alex Czetwertynski la Cluj.

În privința definițiilor atribuite artelor new media, părerile sunt și ele împărțite. Unele voci spun că a defini artele new media este aproape la fel de dificil ca și definirea artei în general. De ce există atât de multă confuzie în legătură cu acest termen? Unul dintre răspunsurile posibile ar fi că pătrunderea artelor new media în practicile de artă contemporană este un proces continuu.

La începutul lunii iunie, Alex Czetwertynski a susținut la Cluj-Napoca o conferință cu titlul The New Media Horizon la invitația SAS (Societatea Antreprenorială Studențească) structură în cadrul Universității de Artă și Design din Cluj, cu sprijinul festivalului Electric Castle.

Am încercat să aflăm de la Alex Czetwertynski cât de larg este spectrul new media art și cum poate deveni ea interesantă pentru public.

Când ai descoperit potențialul creativ al tehnologiei?

În perioada în care lucram în Los Angeles pentru compania care asigura componente video digitale, aproape totul în jur era legat de tehnologie. Regia concertelor presupunea de multe ori interacțiunea tehnologiei cu artiștii pe scenă, cu muzica pe care o cântau sau cu publicul. Așa am început să înțeleg mai bine rolul ei creativ. Înainte de asta însă, îmi doream să lucrez în industria filmului și era perioada apariției computerelor Apple, care au făcut posibil practic pentru oricine să folosească tehnologia în mod creativ, la costuri foarte accesibile. Ceea ce m-a interesat a fost să văd cum poți crea cu ajutorul computerului și al instrumentelor pe care le ai la dispoziție diferite moduri de a te raporta la lume. De exemplu, o cameră cu senzor infraroșu vede și simte oamenii în întuneric, într-un mod inaccesibil ochilor noștri. Mi se părea fascinant cum toate informațiile obținute erau apoi transferate într-un computer.

Există multe voci care spun că acest tip de artă atât de dependentă de tehnologie e goală pe dinăuntru și nu transmite emoție chiar dacă impresionează la modul vizual.

Cred că depinde foarte mult de modul în care artistul transmite emoția. Când lucrezi cu tehnologie ești tot timpul legat de o serie de instrumente pe care ești obligat să le folosești pentru a te putea exprima și de aceea, în acest caz, emoția e lipsită de conținut. Dar cred are foarte mult de-a face cu subiectul artistic în sine pentru că în cazul artei new media acesta este de obicei destul de abstract, ține foarte mult de spațiu, de mediul în care este creat, ține de lumină, de percepție și nu atât de mult de emoție. De aceea cred că această artă este pe bună dreptate mai puțin emoțională și mai mult vizuală și ambientală.

Cât de lung este procesul de realizare al unui proiect cuprins în spectrul new media art?

Variază foarte mult. Unele proiecte sunt realizate rapid atunci când știi ce vrei și ai toate instrumentele la îndemână. Alte proiecte necesită ani de zile până le vezi finalizate. De exemplu, un proiect care a avut loc pe fațada unui muzeu a necesitat în jur de trei ani până am găsit instrumentele necesare, oamenii care să asigure echipamentul, instalarea propriu-zisă. Cel mai mult pot să spun că mă inspiră un artist din Mexic, Rafael Lozano-Hemmer, care locuiește acum în Montréal. El a reușit să intre inclusiv în lumea tradițională a artei, fiind solicitat de mari muzee din lume. A realizat acest lucru pentru că lucrările lui transmit foarte multă emoție și, ca atare, publicul răspunde la mesajele pe care le transmite, mesaje, de altfel, foarte interactive. De exemplu, a realizat un proiect prin care proiecta umbrele oamenilor pe perete, aceștia realizând că umbrele lor sunt de fapt entități noi, imateriale, imposibil de controlat până atunci.

Cât de important este ca publicul să interacționeze cu lucrările?

Există mai multe moduri de a înțelege interacțiunea. Un fel de interacțiune pe care eu personal nu o agreez este interacțiunea foarte directă. De exemplu, dacă eu îmi mișc mâna și acea mișcare va fi transpusă pe un ecran, mie îmi pare o interacțiune limitată. Îmi place mai mult ideea ca prezența cuiva să cauzeze interacțiunea. De exemplu, atunci când te afli într-o cameră și prin prezența ta se va schimba configurația luminii sau a sunetului în cameră. Este ca și cum arhitectura întregului spațiu se deplasează. Îți dă senzația de prezență imaterială, dar totodată fizică.

Care ar fi cele mai bune strategii pentru popularizarea artelor new media? Cum poate deveni ea interesantă pentru public și cât de populară este la momentul actual în lume?

Ține foarte mult de modul în care vorbim despre new media art în online și pe social media. Fiind un domeniu destul de nou, majoritatea lucrărilor le vezi doar în anumite locuri din lume, fie în California sau în China, așa că online-ul devine uneori singura alternativă să intri în contact cu un nou mediu artistic. China este interesată în mod special de new media art, de acolo vin cei mai mulți curatori și instituții interesate să promoveze această artă. În America, de asemenea, se deschid noi locuri pentru expunerea proiectelor de new media art. Dar nu există un loc anume unde s-a născut această artă. Pentru a avea o lucrare de new media art într-o colecție trebuie să ai condiții speciale să o expui și să ai mereu oamenii potriviți să o instaleze. Nu este ceva ce poți cumpăra și de aceea nu există o piață pentru ea cum este piața tradițională de artă. Asta înseamnă că poate exista doar dacă oamenii îi creează condițiile corespunzătoare.

În România, de exemplu, dar poate și în alte locuri din lume este foarte greu să explici ce înseamnă „new media art” sau să găsești echivalentul în limba română a cuvintelor.

Așa este peste tot. Când am organizat prima dată festivalul Day for Night am spus că vom avea o componentă artistică în festival, dar nimeni nu știa despre ce vorbim. Toată lumea se aștepta la graffiti, sau street art și am realizat că avem o problemă reală. A trebuit să realizăm multe materiale promoționale și doar după prima ediție oamenii au înțeles despre ce vorbim. Cred că publicul trebuie să înțeleagă că este vorba de un nou timp de artă. Fiecare formă de artă este o experiență în sine, dar new media art este un concept pe care trebuie să îl experimentezi în mediul pentru care a fost creat. Asta se va întâmpla și la Electric Castle. Fiecare spațiu din castel va primi o nouă arhitectură imaterială. Cred că este dificil să traduci în cuvine experiența pe care o trăiești acolo. Este nevoie să vezi o singură dată un astfel de proiect și curiozitatea te va împinge să îți dorești să vezi cât mai multe exemple de new media art.

Te așteptai să ai un proiect în această parte de lume?

A fost o foarte mare surpriză. Dar am rămas impresionat de echipa care organizează Electric Castle și de prezentarea pe care au făcut-o atât orașului, cât și festivalului. Am văzut un mare potențial și inclusiv ocazia de a susține o conferință aici mi-a dovedit că interesul este foarte serios pentru ceea ce încerc eu să popularizez. Ca urmare, vom încerca să creăm un echilibru între muzică și artă, nu să provocăm un conflict între ele. În termeni de arte new media, Transilvania este un teritoriu nou și castelul va juca un rol foarte important în toată povestea noastră. Vom crea un dialog între prezent și trecut și ne vom folosi de spațiu pentru a face posibil acest dialog. Experiența pentru public va fi una de contemplare și descoperire.

Ce ne poți spune despre artiștii care vor veni la New Media Castle?

Sunt anumiți artiști pe care nu îi putem invita deocamdată pentru că în termeni de amploare, realizează lucrări de dimensiuni foarte mari. Am ales anumiți artiști atât din motive practice, cât și pentru că mă interesează în mod personal activitatea lor. În plus, am încercat să le înțeleg și motivația. Contează foarte mult ce vor să transmită prin arta lor. Nu sunt foarte mulți artiști care se pliază pe new media art și asta pentru că un asemenea proiect implică o varietate foarte mare de tehnologii, uneori foarte fragile sau care pot fi construite doar de echipe speciale. La Electric Castle vom avea opt artiști și grupuri de artiști, dar și studenți de la UBB care vor avea propriul lor proiect acolo. Nu este o prezență mare, dar sperăm ca în anii următori să continuăm proiectul la castel și odată cu renovarea castelului să fie disponibile noi spații pe care le vom putea folosi. Anul acesta îi vom aduce pe Memo Akten, Matthew Schreiber, Nonotak, Olivier Ratsi, 404.zero, Shohei Fujimoto, Children Of The Light și Rndr, alături de artiști locali de la masterul de arte digitale interactive (Media and Digital Interactive Arts) din cadrul UBB.

Care sunt limitele/delimitările artei new media?

Cred că limitele se modifică tot timpul. Foarte mult din ceea ce definește această artă are de a face cu progresul actual al tehnologiei. De doi-trei ani tot mai mulți artiști folosesc instrumente de Inteligență Artificială și atunci când o tehnologie devine accesibilă artiștii o folosesc pe aceea pentru a crea tot felul de instrumente hibride. Este un moment foarte bun pentru acest tip de artă.

Ce ai învățat până acum despre publicul care consumă new media art?

Ceea ce mi se pare interesant în ceea ce privește mediul pe care îl creează un festival ține de modul în care reușește să educe publicul în așa fel încât să vină pregătit pentru a trăi experiențe noi. Acești oameni devin dintr-o dată foarte disponibili să asimileze experiențe, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna atunci când intră într-un muzeu, de exemplu. Am văzut oameni în festivaluri care între două concerte sunt dispuși să înțeleagă la modul cel mai serios intenția artiștilor. Dar avem nevoie de festivaluri care știu să ofere experiențe la nivel cât mai profesionist. Am fost și la festivaluri unde experiențele pe care le ofereau lucrările de artă nu erau trăite la adevăratul potențial pentru că focusul nu era pe ele.

Festivalul Day for Night a fost unul dintre primele exemple pozitive care au venit cu o nouă opțiune ca experiență de festival.

Din păcate, acum nu este în cel mai bun moment al lui. Dar timp de trei ani de zile am avut libertate maximă să facem lucruri care nu s-au mai făcut în alte festivaluri. Am fost norocoși să avem bugete substanțiale pentru lucrări de new media art ceea ce i-a motivat pe mulți artiști să vină cu propuneri extraordinare de proiecte.

Care sunt diferențele între un festival al luminii, avem multe astfel de exemple peste tot în lume, și un proiect de new media art? Unul îl cuprinde pe celălalt?

Sunt conectate între ele, dar în cazul festivalurilor luminii, de obicei, totul se întâmplă în jurul luminii. În cazul artei new media, lumina nu este totul, este doar o parte a ecuației.