Sinagoga Neoloagă renaşte din bani europeni

Lăsată în paragină de ani buni, sinagoga neoloagă din Oradea va intra, în curând, în circuitul turistic al oraşului. Până atunci vor trece câteva luni, timp în care se vor derula lucrări de reabilitare şi conslidare a valoroasei clădiri. Primăria Municipiului Oradea în parteneriat cu Comunitatea Evreilor din Debrecen a câştigat un proiect  de peste 1.5 milioane de euro pentru a reabilita două clădiri importante din Oradea şi Debrecen. În Oradea banii se vor duce la Sinagoga Neologă din strada  Piața Independenței.

Proiect româno-maghiar

“Federaţia Comunităţilor evreieşti din România  a urmarit îndeaproape acest proiect fiind chiar suspicioasă şi nevenindu-le să creadă  că există un oraş în România care face acest efort pentru  un lăcaş de cult al religiei mozaicie. Însemnătatea pentru comunitate este copleşitoare. Una de natură religioasă prin care religia noastră nu permite profanarea lăcaşurilor de cult. Trebuie păstrate sub o formă sau alta. Fie ca lăcaşe de cult sau obiective cuturale. Principal pentru evreime este ca un lăcaş de cult, mai ales de importanţa acestei sinagogi, să rămână. Al doilea aspect constă în faptul că o comunitate evreiască poate avea o binefacere faţă de celelalte etnii. Este o mândrie să vedem o muncă şi o finanţare, să vedem că efortul a trei generaţii este la vedere”, a afirmat Felix Kopelman, preşedintele comunităţii evreilor din Oradea.

Proiectul  este implementat în parteneriat cu Comunitatea Evreilor din Debrecen pe o perioadă de 18 luni şi va avea ca rezultat reabilitarea a două sinagogi și introducerea acestora în circuitul turistic național și internațional. Valoarea totală a proiectului este de aproape 1.9 milioane de euro, din care aproximativ 1, 5 milioane de euro  revin municipiului Oradea, 1, 2 milioane de provin din fonduri nerambursabile, iar aproximativ 380.000 de euro  reprezintă contribuția municipiului Oradea. Comunităţii evreilor din Debrecen îi revin 326.000 de euro.

            “Există o asemănare între cele două comunităţi. La Debrecen avem cea mai mare comunitate de evrei după cea din Budapesta, iar la Oradea cea mai mare comunitate după cea din Bucureşti. Este foarte important ca astfel de clădiri culturale, de ambele părţi ale graniţei, să fie păstrate pentru a putea prezenta în viitor realizările comunităţilor noastre”, a subliniat Horvitz Tamas, reprezentantul comunităţi evreilor din Debrecen.

7 din 29

La nivelul judeţului au fost identificate 29 de sinagogi si lăcaşuri de cult frecventate de 30.000 de evrei, în anii interbelici. La ora actuală, mai există șapte sinagogi sau lăcaşuri de cult cu destinaţii precise,   toate în curs de restaurare.

“Sinagoga s-a făcut de către enoriaşi, de către cei care frecventau această sinagogă. Ar fi fost neplăcut să ştii că sinagoga s-a făcut din banii cetăţenilor Oradei, iar noi după trei generaţii să nu o putem nici măcar întreţine. Acum o restaurăm, o întreţinem şi o redăm în circuitul oraşului”, a mai afirmat Felix Kopelman.

Odată finalizate lucrările, imaginea oferită de valoroasa clădire va fi cu totul diferită de ceea ce există astăzi, când pereţiii sunt scorojiţi, tâmplăria stă să cadă, iar praful a pus stăpânire peste tot interiorul. “Va fi o sală multifuncţională unde se vor putea desfăşura diverse evenimente culturale. Acest proiect este rezultatul colaborării dintre administraţie, comunitatea evreilor de aici şi comunitatea evreilor din Debrecen, ceea ce arată că atunci când suntem dispuşi să colaborăm ies lucruri de foarte bună calitate”, a spus Mircea Mălan, viceprimarul oraşului Oradea.

La rândul său, arhitectul Cristian Puşcaş a explicat ce lucrări se vor realiza în cadrul acestui proiect. “Vor avea loc lucrări de consolidare la nivelul cupolei şi la nivelul  fundaţiilor, la cei patru stâlpi de rezistenţă interiori, şi vor fi lucrările de reabilitare a faţadelor, consolidarea tamburului şi a bazei cupolei. Vor mai fi  intervenţii de reabilitare a tâmplăriei, însă grosul banilor va intra în consolidare” , a precizat arhitectul Puşcaş.