Brand story: Clujul are Farmec. Secretul unei poveşti de succes

Farmec își redeschide magazinul de prezentare de lângă fabrică/ Foto: Dan Bodea

Se întinde pe toate continentele, o întâlneşti în peste 30 de ţări. Japonia o iubeşte în mod special, iar la Budapesta s-a instalat într-un loc numai pentru ea, în centrul capitalei ungare. Este o companie care a început acum 125 de ani ca un laborator de apă de colonie şi pudră pentru copii: Mol Mos. Apoi a devenit o făbricuţă de cosmetice, iar în timpul comuniştilor o fabrică proletară cu mulţi angajaţi şi axată pe distribuţie internă, care să suplinească lipsa importurilor. După revoluţie a fost lovită din toate părţile de damful de parfum tare venit din Occidentul sofisticat. Dar şi de sprayurile turceşti aduse în portbagajul Daciilor. Mulţi s-au îndoit atunci că Farmecul românesc va mai rezista.

Dar a ajuns ca astăzi, în 2013, să aibă peste 400 de produse, o piaţă de desfacere întinsă pe toate continentele şi peste 600 de angajaţi. Vineri magazinul nr. 1, din apropierea fabricii, îşi va redeschide porţile, de data aceasta într-o variantă modernă. Este evenimentul care-i emoţionează. “Noi ne-am făcut treaba cu pasiune si multa determinare. Am creat, am muncit, am mers înainte. Am crezut cu tărie în produsele noastre care aveau în spate cercetări serioase şi ataşamentul românilor faţă de o marcă ce le-a stat alături un secol. Şi am avut dreptate, am reuşit să străbatem dumul neprietenos al tranziţiei şi să se extindem. Nici criza nu ne-a distrus, am ieşit cu bine deasupra ei” spune acum Ioana Borza, farmacist şi în acelaşi timp Marketing manager al companiei. Produsele lor au împânzit lumea, în ţară au 12 centre logistice, sunt prezenţi în drogherii, în farmacii, supermarketuri dar şi în saloanele de frumuseţe. În Ungaria, la Budapesta, chiar în centrul oraşului, există un salon de cosmetică ce foloseşte exclusiv produse Farmec de la Cluj. Japonezii sunt mari consumatori de produse Farmec, ei au o slăbiciune pentru cremele care albesc tenul, pentru loţiuni şi pentru produsele pe bază de argilă. „E interesant că preferinţele ţin de cultura fiecărui popor, de climă, de rasă, de continent, dar ce îi uneşte pe oameni este gustul pentru natural, iar noi încercăm să facem produse cât mai naturale. Facem crème cu flori de pe câmpurile Transilvaniei, cu argilă de la Şuncuiuş, din Munţii Piatra Craiului, cu floare de colţ, uleiuri naturale şi de cele mai multe ori, fără parabeni. Suntem foarte atenţi la nevoile omului de astăzi, supus stresului şi poluării, supus unui mediu agresiv. Farmec tace şi face ce ştie că este absolut necesar, aşa cum este crema cu factor de propecţie solară de la Aslavital, cu fructe goji şi argilă, foarte căutată” spune Magda Miclăuş, specialist PR.

Imagine din fabrica Farmec,   în 1975/ Foto: „Făclia”

Imagine din fabrica Farmec, în 1975/ Foto: „Făclia”

Le aşteaptă în Franţa

Delia are 27 de ani vechime în Farmec, o parte dintre ei în fabrică şi vreo 17 ca vânzătoare în magazin. Îşi aminteşte cu drag chiar şi perioada comunistă, când erau unite şi trăiau ca o familie mai mare. Făceau cu schimbul în fabrică, dar erau bine plătite, iar zilele pe care le petreceau în secţiile de crème sau parfumuri erau de neuitat: “Vai, eram cea mai fericită printre parfumuri şi esenţe, mi se părea ireal! A fost visul meu, mama m-a mustrat pentru asta, vroia să merg la facultate dar după liceul de chimie am mers direct în fabrică. Am avut parte de o muncă frumoasă, a fost o alegere bună. Ca vânzătoare trebuie să vă spun că am avut un şoc la început, când vindeam la Central. Deşi sunt o femeie educată, tot am fost surprinsă să văd câţi bani dau femeile pentru îngrijiea lor, cât preţuiesc ele frumuseţea şi mi-am zis: ăsta este standardul oraşului Cluj, aşa trebuie să se întâmple! Practic am început să văd viaţa cu alţi ochi!”. Dacă o întrebi de ce crede că se vând produsele Farmec, spune simplu: „Pentru că au legătură cu viaţa noastră, ne face mai încrezători în ce putem şi cum arătăm!”

În magazin intră o doamnă care pare de-a casei. Este Adriana, medic de profesie. Cumpără crème de ultimă generaţie şi mărturiseşte că are o slăbiciune pentu produsele Farmec încă din tinereţe. De laptele “Doina” nu s-a despărţit niciodată. Doamna Florica este profesoară, are 66 de ani şi de vreo treizeci încoace foloseşte numai crème Farmec. Când merge la fată în Franţa îi duce şi ei, destule cât să-i ajungă până la următoarea vizită. Deşi trăieşte în ţara cosmeticelor, le preferă pe cele de Farmec. “Îmi cere de fiecare dată şi îi duc, îi place compoziţia lor, textura, efectul, e ataşată de ele” ne explică femeia.

Maria are 56 de ani, dar nu-i dai mai mult de 36. Se bucură să vorbească despre produsele Farmec, cumpără de zeci de ani din acelaşi magazin. Nu se desparte de laptele demachiant Doina, foloseşte crème şi ojă şi loţiuni de la Farmec. E supărată însă şi vrea să le transmită că îi plăcea fondul de ten şi-l socoteşte cel mai bun dintre toate, dar nu se mai produce. “ N-am mai găsit fond de ten care să rivalizeze cu cel pe care îl făcea Farmec, să le transmiteţi să-l facă din nou!”

Amintiri care merg mai departe

„Noi stăteam la Deva şi veneam cu mama la Cluj, la bunici. De câte ori veneam, mama mă târa până la magazinul Farmec să-şi ia creme. Mă pliciseam pentru că acolo era continuu coadă, iar tejgheaua mi se părea imensă şi mama cumpăra cu sacoşa, le ducea şi prietenelor de acasă. Era o experienţă care se repeta de fiecare dată, nu pot s-o uit! Dar acum îmi place, face legătura între noi” – Bogdan, hunedorean stabilit între timp la Cluj.

„Prima dată când m-a bătut mama a fost pentru o cremă Doina! M-a prins că-mi făceam adidaşii cu ea, şi n-a mai apucat să zică nimic, de indignată ce era, m-a lovit cu lingura de lemn cu care mesteca în dulceaţă! Acum o înţeleg, era pe vremea lui Ceauşescu şi Doina era maximum din ce putea ea avea. Erai un criminal să dai cu crema ei pe pantofi!” – Laurenţiu, arhitect în Târgu Jiu

„Recunosc mirosul mamei după mirosul cremei, de la Gerovital Plant! De când stăteam la Slatina, eram copil pe atunci, îmi amintesc cum făcea liste cu ce doreau colegele şi prietenele ei şi le trimitea surorii ei care stătea la Cluj. Când primea pachetul era sărbătoare, se adunau toate la noi acasă şi ziceai că e Crăciunul!” – Alina Staicu, artistă

Maria este grecoaică, a venit prima dată la Cluj acum câţiva ani, când a adus copilul la facultate, la Stomatologie. Atunci a luat pentru prima dată crème de la Farmec şi de atunci nora sa din România trebuie să-i ia, de câte ori face vizite, provizii pentru soacră, bunică şi mătuşa din Grecia. Îşi fac rezerve, să aibă până la următoarea vizită.

Expansiunea continuă

Colaborarea cu Japonia are o istorie de circa 30 de ani şi a fost intermediată de Prof Dr Ana Aslan. Prin anul 1984, d-na Ana Aslan a trimis la Farmec Cluj un colaborator din Japonia, Yoshinori Hashimoto (acum preşedintele Companiei GH3 România), pentru a cunoaşte produsele Gerovital. Atuurile Farmec pentru care aceste colaborări durează de atata timp pot fi calitatea bună a produselor ş raportul corect preţ-calitate. Farmec a dezvoltat produse de albit ( cerute în special de pieţele arabe şi asiatice) sau produse cu formulări speciale pe bază de argilă (solicitate şi apreciate de consumatorii japonezi).

Prietenia se întoarce

Farmec are un fel aparte de a trăi alături de români. Se implică în sport, a susţinut câteva echipe din Cluj, dar şi din Republica Moldova. Întreţine un teren de sport lângă fabrică unde clujenii pot merge când doresc , a susţinut echipa de baschet a oraşului, dar a sponsorizat şi lotul olimpic al României. Are şi un program pentru învăţământ, a susţinut cu burse elevi de la colegiul de chimie “Ana Aslan” şi studenţi de la Institutul de Chimie sau de la Universitatea de Medicină. Ei se pot alătura echipei “Farmec” la terminarea studiilor. În ultimul an, “Farmec” a făcut demersurile necesare pentru înfiinţarea unei clase speciale de cosmetică la colegiul respectiv, iar între timp, asigură practica pentru elevii acestei şcoli.

[stextbox id=”custom” caption=”Clujul a înghiţit Bucureştiul”]

În 1889 se înfiinţau în Ungaria laboratoarele Molnar Moser din care se desprinde la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, în 1945, Laboratorul 1 Mol-Mos, din Cluj, un atelier care producea apă de colonie şi pudră pentru copii. La câţiva ani de la înfiinţare, acest laborator este naţionalizat şi mărit, devenind Întreprinderea de produse cosmetice nr. 21, apoi fabrica Flacăra. Unul dintre momentele importante este anul 1967, când începe producţia cremelor Gerovital după încredinţare drepturilor de producţie de către prof. Dr. Ana Aslan.
Un alt moment important este privatizarea Farmec, în 1995, cu capital 100% românesc, prin metoda MEBO. Primii ani de după privatizare au fost extrem de dificili, existând greutăţi în asigurarea cu fond valutar, aprovizionarea cu materii prime şi ambalaje sau politica fiscală descurajantă. Cu toate acestea, au avut loc numeroase investiţii, în retehnologizare, mărirea capacităţii de producţie şi extinderea companiei în ţară, care au condus la creşterea constantă a cifrei de afaceri. De asemenea, volumul exporturilor a crescut, produsele Farmec mergând pe pieţele din Europa, Asia şi America de Nord.

Din iunie 2008, deţine drepturile integrale asupra mărcii Gerovital, disputate mulţi ani cu producătorul Miraj Bucureşti, tranzacţie care îi permite dezvoltarea brandului. [/stextbox]

Principalele ţări unde exportă
1. Japonia
2. Ungaria
3. Rep Moldova
4. Irak
5. Polonia
6. Kuweit
7. Grecia
8. Canada
9. Iordania

Directorul Farmec, despre competiţie şi viitor. Câteva secrete

“Farmec este o companie 100% românească. Și este românească nu numai din perspectiva acționariatului, ci mai ales din perspectiva portofoliului de produse. Pe lângă moștenirea prețioasă a Prof. Ana Aslan, tot ce este creat în laboratoarele de cercetare de la Cluj este pornit din cunoașterea în profunzime atât a calităților extraordinare ale naturii noastre, cât și a caracteristicilor și cerințelor consumatoarelor din toată țara. Este un atu extraordinar, care, alături de folosirea celor mai noi tehnologii de fabricație și ingrediente cosmetice, ne plasează printre cei mai performanți producători de cosmetice din lume. Suntem de ani buni cel mai important producător de cosmetice românesc, un competitor de valoare pe piața națională și internațională şi un reper al industriei naţionale şi clujene”, a declarat Mircea Turdean pentru Transilvania Reporter.

Obiectivul managementului companiei este acela de a avea “o afacere solidă, care să facă diferența atât în Cluj, cât și la nivel național”. “De asemenea, ne dorim să ne intensificăm prezența la vârful topului celor mai importante companii de cosmetice prezente în România, așa că vom continua să investim în cercetare și crearea de produse noi, în îmbunătățirea și completarea gamelor deja existente, într-un design modern și valoros al ambalajelor produselor noastre și, iată, odată cu acest centru de frumusețe deschis astăzi aici, în Cluj, în modernizarea magazinelor noastre de brand. Toate sunt investiții pe care le facem pentru a veni și mai aproape de consumatoarele noastre, pentru că ne dorim să le răspundem și chiar să le depășim așteptările. Avem pasiune, avem o echipă talentată și creativă, așadar avem toate atuurile pentru a reuși”, a mai precizat Mircea Turdean.

Un nou început, același Farmec unic

Întocmai ca la un eveniment monden de maximă importanță, joi seară, conducerea Farmec și angajații firmei au participat la deschiderea nou magazin de prezentare. Cu ținute elegante potrivite unui astfel de eveniment, cei prezenți la inaugurare au închinat pahare de șampanie în cinstea revenirii în urbea clujeană a magazinului Farmec.

Directorul general al Farmec Cluj-Napoca a marcat dechiderea magazinului prin tăierea unei panglici în aplauzele celor prezenți care ulterior au fost invitați să aniverseze evenimentul la un restaurant din apropiere. Noul magazin de prezentare Farmec va deschis publicului începând de mâine.

Mai jos puteți viziona o galerie foto de la inaugurarea magazinului de prezentare Farmec, realizată de Dan Bodea.

 

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu