Viitorul sună bine. Ce dotări va avea noul sediu al Academiei de Muzică, mai scump decât BT Arena

Așa arată acum clădirea care va fi convertită în noul sediu al ANMGD | Foto: Dan Bodea

Noul campus al „Conservatorului” clujean va avea o sală de spectacole de 835 de locuri, o sală de orgă cu peste 200 de locuri, un amfiteatru pe două niveluri, bibliotecă cu fono-videotecă, spații de studiu individual, săli de încălzire pentru artiști, sală de reuniuni și terasă cu belvedere la ultimul nivel, un cămin studențesc și o sală de sport.

Academia în chirie

Guvernul Orban a aprobat în ultima ședință din 2019, desfășurată în 30 decembrie, o investiție de peste 37 de milioane de euro în noul campus al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” (ANMGD) din Cluj-Napoca. Este vorba de valorificarea ruinei din zona Colina, care ar fi trebuit să fie un spital regional.

Investiția este una dintre cele mai mari în clădiri publice din oraș, din istoria recentă, după stadionul Cluj Arena, inaugurat în 2011, cu o investiție de 45 de milioane de euro, dar mai scump decât sala polivalentă BT Arena, inaugurată în 2014 și extinsă ulterior, în urma unor investiții totale de 21,5 milioane de euro.

Academia de Muzică din Cluj-Napoca nu a avut un sediu propriu niciodată în cei 100 de ani de când funcționează ca instituție de învățământ superior. Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern, consultată de Transilvania Reporter, ANMG este, astfel, singura instituție de învățământ superior de stat din România care nu deține spații proprii pentru activitatea didactică, artistică și de cercetare.

Stranietatea acestui fapt este scoasă în evidență printr-un limbaj neobișnuit pentru actele administrative, în aceeași notă de fundamentare:

„Academia de Muzică «Gheorghe Dima» din Cluj-Napoca se luptă cu un destin secular, care a vitregit-o prin vrerea istoriei și a timpului, de deținerea unui patrimoniu imobiliar (clădirea Academiei), în care să își desfășoare liniștită întreaga viață spirituală, culturală, educațională”.

Acum, activitatea „Conservatorului” – cum este denumită academia de muzică în limbaj uzual – se desfășoară într-un spațiu de sub 4.000 de metri pătrați, depășit și impropriu, care aparține Bisericii Greco-catolice, și pentru care plătește o chirie 13.565 de lei pe lună, adică circa 35.000 de euro pe an, potrivit documentului citat.

Cum va arăta noul sediu

În continuare, prezentăm în premieră principalele caracteristici și funcționalități pe care le va avea sediul Conservatorului, așa cum reies din nota de fundamentare a hotărârii de guvern. Momentan nu există un proiect vizual aferent clădirilor.

Campusul va fi format dintr-o sală de spectacole, sediul propriu-zis al academiei, un cămin studențesc, o sală de sport și o clădire pentru ateliere pentru decoruri și pentru atelierul de întreținere a clădirii principale. Suprafața totală a terenului este de 20.071 de metri pătrați (două hectare). Suprafața construită în acest moment este de 3.700 de metri pătrați, cu o suprafață desfășurată de 11.585 de metri pătrați. Clădirea actuală va fi reconfigurată și extinsă, pentru a se ajunge la o suprafață desfășurată de 23.098 de metri pătrați. Spre comparație, acum Conservatorul funcționează pe o suprafață de 3.830 metri pătrați, fără niciun cămin studențesc propriu.

Clădirea sălii de spectacole va avea o capacitate de 835 de persoane – 505 locuri în parterul sălii, 286 locuri la balconul sălii și 44 locuri în lojile laterale. Spre comparație, sala mare a Teatrului Național Român Cluj-Napoca are 928 de locuri, iar cea a Teatrului Maghiar de Stat, 862. La demisol se vor afla foaierul, garderoba, grupurile sanitare, spații tehnice. Un foaier și garderobă vor mai exista și la etajul 1. Va exista și o scară monumentală între parter și primul etaj, dar și scări laterale și un ascensor de opt persoane, pentru persoanele cu dizabilități.

Clădirea propriu-zisă a universității va avea o sala de orgă, un amfiteatru, rectoratul, decanatele, biblioteca și facultățile amplasate în jurul unui nucleu central ce conține principala casă a scărilor, cu acces de la un hol principal de primire public, amplasat la parter.

Clădirea e împărțită în mai multe corpuri, pe mai multe niveluri, cel mai înalt regim de înălțime fiind parter plus cinci etaje. La nivelul cel mai înalt vor exista o sală de reuniuni și o zonă de terasă-belvedere.

În corpul A, la parter și primul etaj va fi sala de orgă cu 144 de locuri în parterul sălii și 72 de locuri la balcon, iar la etajele al treilea și al patrulea va fi un amfiteatru cu 160 de locuri în parterul sălii și 64 de locuri la balcon. La etajul cinci va fi o terasă circulabilă. La demisol va fi un adăpost de protecție civilă.

În corpul B se vor amenaja săli de curs, laboratoare și săli de studiu individual. La etajul al cincilea se amplasează o sală de reuniuni, cu acces dinspre cele mai importante trei corpuri ale clădirii. La demisol se vor afla ateliere de reparații pentru instrumente muzicale, spații de depozitare și centrala de ventilație.

În corpul C, la demisol se vor amenaja săli de repetiții, la parter se va afla o bibliotecă cu spațiile anexe și o fono-videotecă, la etajul 1 se va afla rectoratul, la etajele 2 și 3 vor fi amenajate săli de curs și săli de studiu individual pentru facultatea teoretică, iar la etajul 4, atât în corpul C, cât și în corpul D, vor fi birourile pentru sectorul administrativ.

Demisolul corpului D cuprinde săli de încălzire pentru artiști, săli individuale pentru dirijor și solist, vestiare pentru artiști și un spațiu pentru depozitare decoruri. La parter se află o sală de coregrafie cu vestiare și un spațiu de depozitare decoruri. La etajul 1 se propune o sală de regie și șase camere de cazare pentru invitați. La etajele 2 și 3 vor fi amenajate săli de curs și săli de studiu individual pentru facultatea de instrumente.

În corpurile E și F, se amenajează, începând de la demisol până la etajul 1, spații de depozitare, oficii de curățenie. La etajul 1 al corpului E va fi cabinetul medical.

Pentru fiecare nivel a fost prevăzut un grup sanitar adaptat nevoilor persoanelor cu dizabilități.

Căminul studențesc va fi un alt corp al aceleiași clădiri, pe patru niveluri (P+3E) cu 56 de camere pentru un număr de 180 de studenți. Camerele sunt de două tipuri: 22 de camere cu două locuri și 34 de camere cu patru locuri. Fiecare cameră este prevăzută cu grup sanitar propriu. La parter au fost prevăzute două camere care să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități. La demisol se vor găsi o spălătorie, o călcătorie, spații tehnice și spații de depozitare. Căminul studențesc are intrare și administrare separată, dar comunică cu zonele de interes  ale universității.

Sala de sport va fi amenajată în spațiul prevăzut pentru centrala termică a spitalului regional nefinalizat. Amenajările exterioare prevăd 113 locuri de parcare și cinci locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilități, alei pietonale și carosabile.

De unde vin banii

Potrivit Hotărârii de Guvern, obiectivul de investiții se numește „Extindere și etajare Corp C1, conversie funcțională în Academia de Muzică, extindere corp C2 și conversie funcțională în ateliere de întreținere pentru clădirea principală, extindere și amenajare sală de sport în corp C4, str. Bucium FN, municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj”. Investiția se va derula prin Compania Națională de Investiții. Prin aceeași metodă a fost amenajată în Cluj-Napoca Baza Sportivă Gheorgheni, în valoare de peste 20 de milioane de lei, inaugurată în 2016.

Valoarea estimată totală a investiției în noul sediu al Conservatorului este de 176.488.000 lei (inclusiv TVA), din care valoarea finanțată de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), prin Compania Națională de Investiții (CNI), este de 166.901.000 lei, iar restul de 9.587.000 revine ANMGD.

Durata de realizare estimată este de 24 de luni, adică doi ani. Finanțarea se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Lucrărilor Publice Dezvoltării și Administraţiei, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din bugetul ANMGD, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii, se prevede în nota de fundamentare.

Primăria Cluj-Napoca a eliberat în septembrie 2018 certificatul de urbanism pentru construcție.

„Modernizarea acestei clădiri nu se mai putea lăsa așteptată așa că am semnat, astăzi, împreună cu doamna Monica Anisie, ministrul educației și cercetării, actul normativ prin care se va asigura realizarea acestui proiect foarte important pentru învățământul superior din România, dar totodată un proiect important și pentru comunitatea din Cluj-Napoca”, a declarat ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Ion Ștefan, după ședința de guvern din 30 decembrie. Anterior, premierul Ludovic Orban a solicitat urgentarea demersurilor pentru finalizarea hotărârii de guvern.

[stextbox id=’custom’ caption=’Ruina de la capătul Mănăşturului’]

Ruina spitalului regional

Construirea unui spital de urgenţă la Cluj a fost începută în 1995, la inițiativa Consiliului Județean Cluj. Clădirea a început să fie ridicată la capătul dinspre comuna Florești al cartierului Mănăștur, în zona numită „Colina”, unde, pe atunci, se termina orașul. Lucrările s-au oprit după numai un an, din lipsa fondurilor și a proiectării defectuoase clădirii, considerată prea mică și inadecvată. De atunci, zona a fost năpădită de buruieni, iar Clujul și Floreștiul s-au unit, de facto. Valorificarea terenului a fost împiedicată și de un proces de retrocedare, pierdut în final de cei care au revendicat terenul. [/stextbox]

 

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Ioan David says:

    Este nevoie de spatuiu pentru un studiou de inregistrari audio/video.Pentru autofinantare sa existe grupuri mzicale-cor,grup semisimfonic,grup folcloric ca cel condus de dl profesr Ioan Bocsa,etc.Multumesc.

  2. Alex says:

    De 25 de ani tot se face, povesti

Postaţi un comentariu