Universitatea de Artă și Design Cluj dă viață bătrânului muzeu. Artă la Palat

Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca şi Asociaţia Universitart a UAD Cluj-Napoca, în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție de cultură care funcționează în subordinea Consiliului Județean Cluj și cu sprijinul Primăriei și a Consiliului Local Cluj-Napoca, a organizat anul acesta Expoziţia Absolvenţilor UAD într-un cadru special.

Expoziția a avut loc într-un spațiu surpriză, în premieră pentru această manifestare, și anume Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Și nu doar în spațiul consacrat al Muzeului ci și în subsolurile lui, în fostele pivnițe ale Palatului Banffy. De asemenea, lucrări ale absolvenților generației 2019 vor fi expuse și la Departamentul Grafică și la Departamentul Design al UAD, precum și la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Sala Mansardă.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca a expus o selecție a lucrărilor de diplomă ale absolvenţilor de la specializările Arte plastice – Pictură, Arte plastice – Sculptură, Arte plastice – Grafică, Conservare – Restaurare, Ceramică – Sticlă – Metal și Arte textile – Design textil din cadrul UAD Cluj-Napoca, programele de studii licență și master.

Lucrările absolvenților licență și master de la Arte plastice – Foto – Video – Procesarea computerizată a imaginii au fost expuse în subsolul Muzeului de Artă, un spațiu neconvențional dar foarte apreciat de artiști și public.

Expoziția Absolvenților le oferă acestora şansa de a se reprezenta şi de a fi vizibili în cadrul celui mai important eveniment artistic universitar. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca susține și în felul acesta tânăra artă contemporană, fiecare din absolvenții de la licență și de master prezenți în sălile sale având posibilitatea de a-și prezenta creația personală într-un cadru generos.

În subsolurile Muzeului, arta fotografica pare că și-a găsi locul potrivit.

Luciana Vulea a expus proiectul Antropómorfos, care cuprinde o serie de lucrări (Numele fotografiilor ne arată exact sursa de inspirație a lor, astfel avem „Nașterea Evei” („Nașterea lui Venus”, Sandro Botticelli), „Adam, Omul Vitrivian” („Omul Vitruvian”, Leonardo da Vinci), „Venus adormită” („Muza adormită”, Constantin Brâncuși), „Vitruvianul infinit” („Coloana infinitului”, Constantin Brâncuși).

„«Antropómorfos» este numele proiectului meu de disertație, explică autoarea, proiect care ne arată că nu e minune mai mare ca omul. Oricâtă tehnologie va aduce Omul pe Pământ, tot El rămâne cel mai frumos. Patru tablouri, două exprimând partea feminină și două cea masculină, și poamele unui Măr sunt componentele lucrării mele. Așa am văzut-o, așa am făcut-o. E continuarea și extinderea proiectului de licență intitulat „Antropogeometrie”. Am ales intenționat ca primele două să fie color și fără ramă pentru a face referire la arta internațională, iar ultimele două alb-negru și înrămate să aibă caracter național, să se simtă dragostea mea față de patria mamă, rama simbolizând granița României. Merele le-am adăugat pentru a face conexiunea între femeie și bărbat, fructul interzis.”