Târg apicol la Cluj-Napoca. Cum arată mierea viitorului

Foto: Dan Bodea

Utilaje, hrană, medicamente, stupi, mașini și apicultori cu studii de specialitate în mai multe țări sunt de două zile în Cluj-Napoca, în curtea Universității de Științe Agricole. Peste 60 de producători.

Târgul este o întâlnire stranie. Ca orice târg, îți oferă de toate: saci cu polen, miere de iarbă neagră, acadele, siropuri, flori, stupi, drujbe mute, lumânări, faguri, coșuri cu iască, săpunuri, langoș și câte altele.  Dar mai ales, târgul îți arată cum mierea și tot ce înseamnă apicultură modernă nu se mai fac la voia întâmplării. Studii și cercetări tot mai avansate ajung și la noi. Estul Europei a devenit un furnizor important de miere de albine mai ales după căderea comunismului când terenurile au rămas nemuncite și s-au acoperit cu variate specii de flori.

Acum însă, România a intrat în competiția internațională. În 2017 a avut cea mai mare producție de miere din Europa, 30.000 tone de miere adică, 13% din producţia de miere a Europei, ocupând locul 1 în UE. Iar odată cu practicarea albinăritului la scară largă, are nevoie de tot mai multă tehnologie, știință și profesioniști. Albina de azi este amenințată de boli, de practici incorecte, de supraexploatare.

Specialiștii au prezentat pe timpul Târgului comunicări științifice pentru apicultori, sfaturi și noutăți în domeniu. Iar producătorii se dovedesc tot mai specializați: unii vin din vârful muntelui cu miere de iarbă neagră de pe vremea faraonilor, alții oferă inseminare artificială la mătci sau hrană proteică pentru „un viitor sănătos”. Ca să știi în ce lume trăiești, trebuie să vezi și cum arată viața unei albine în era tehnologiei.

002W0A2755 002W0A2708 002W0A2716 002W0A2725 0002W0A2801 002W0A2787 002W0A2795 002W0A2804 002W0A2766 002W0A2836 002W0A2780
<
>
Foto: Dan Bodea

Mătci inseminate artificial

Szász Mátyás are 23 de ani. El, tatăl, un frate și mama lucrează împreună la ferma lor, „Szász Ilyes” din Corund,  unde au cam 500 de familii de albine. Mátyás a absolvit cursurile de Științe ale Mediului la Universitatea Sapientia, apoi a făcut cursuri de apicultură la București și la Budapesta. Este pregătit să inoveze practicarea albinăritului pentru că, spune el, asta vrea să facă toată viața.

„M-am pregătit să învăț, și asta ajută. Acum știu mult mai multe, pot să ajut la noi la fermă   dar și pe alții. Pot să fac inseminare artificială la mătci, iar acest lucru poate ajuta la înmulțirea unei specii anume de albină, în funcție de preferința apicultorului, de zonă, de condiții. În felul acesta se poate obține o producție mai mare sau o specie mai puțin agresivă.”

Pentru ferma sa, Mátyás preferă specia locală de albină carpatină. „Este mai rezistentă și foarte productivă”, explică el.

La târgul de la Cluj, Mátyás vinde cutii de stupi, piese de tâmplărie, miere pură, miere în amestec cu fructe de pădure, iască, unelte de lucru, măști, faguri, polen și propolis.

Echipamente. Călugării și fagurii

Târgul este conceput la începutul primăverii în mod special pentru producătorii de miere nu pentru consumatori. Desigur, nu este ratată nici ocazia de vinde mierea rămasă peste iarnă, dar vedetele expoziției sunt utilajele, mașinile de extras și centrifugat dar și cele de întreținut împrejurimile, iarba și arborii din jurul unei prisăci. De aceea veți găsi drujbe și cositoare, chiar și din cele de ultimă generație, electrice, care nu fac zgomot. Cositoarele mute sunt bune și pentru iarba din fața blocului, dar ele sunt concepute în primul rând pentru a nu deranja albinele. Un mare producător de echipamente și utilaje vine din Blaj. Apis Blaj oferă echipamente pentru creșterea albinelor, prelucrarea mierii, a cerii și a fagurilor  de ultimă generație.

Preotul Siluan și o soră călugăriță așteaptă să cumpere faguri pentru stupii lor. Au  treizeci de familii de albine în grădina Mânăstirii Cristorel. El se ocupă de stupi, iar măicuțele de flori. Pentru că nu au prin preajmă salcâmi, tei sau altele, ei cultivă și plantele pentru hrana albinelor. Astfel că, an de an sădesc răsaduri și plantează Lofantus, un tip de mentă foarte bună și aromată, pe care o muncesc și o îngrijesc numai pentru albinele lor. „Noi avem singura miere naturală de lofantus”, spune părintele, „doar că nu vindem, e puțină și  folosim pentru zilele de post și diverse îndulciri la mânăstire”.

Sora călugăriță explică și cum o mănâncă: „Folosim în zilele de post, cu pâine, cu ceai, dar niciodată nu o folosim la coacere sau fierbere pentru că la mai mult de 40 de grade își pierde calitățile, rămâne doar un îndulcitor.” Călugării caută cu cărucior să-și ducă marfa  și fac o promisiune: vor cultiva și Facelia!  Au citit pe internet că este o plantă meliferă foarte bună. Înflorește repede și poate da până la o mie de kilograme de miere la hectar.

Balerinul și libelula

„Eu mă joc. Cu asta mă ocup cam de 30 de ani. Mă joc. Am fost balerin. Îmi plac jucăriile și-mi place să mă joc. Îmi place lemnul, e natural, moale și te ascultă. Lemnul arde, zboară și cântă. Din lemn fac ce vreau eu.”

Copiii nu se mai dezlipesc de el, este Balerinul de la intrarea în târg. Răsucește în palmă bățul unei elice de lemn care se înalță în aer, zbărnâie în văzduh și cade ușor. E o „libelulă” de lemn. În mâinile copiilor prinde viață și sfârâie de emoție peste capetele lor. Balerinul face și mașinuțe din lemn cu balon, sufli în balon și mașinuța prinde viteză.

Timar Ludovic, căci așa îl cheamă, are și o invenție personală: baloanele plutitoare. Sufli în ele, le eliberezi, ele plutesc o vreme și coboară pe măsură ce aerul iese din balon. El le spune vaporașe plutitoare. Balerinul continuă să se joace cu copiii în jur. Ridică libelule de lemn în aerul rece de început de primăvară.  Face legătura între forța aerului și mișcare. Sunt mici lecții de fizică pentru copii în curtea unei universități.

În Aula ei, cercetători și biologi vorbesc despre: implementarea proiectului B-Good în România, actualități în patologia apicolă, calitatea produselor apicole, biomonitorizarea cu albine melifere, genetica rezistenței albinelor la Varroa. Despre amenințările și bolile albinelor. Despre aripi deformate și aripi paralizate. Adică lecții pentru adulți. Care te pot afecta emoțional.

[stextbox id=’custom’]

Calendarul târgurilor apicole 2020

Târgurile apicole se întind pe tot parcursul anului, aproape în fiecare lună se organizează câte unul, în toate regiunile  din România. Dar și în localități din Ungaria sau Bulgaria, la Plevna sau Jaszbereny, Gyula, unde participă apicultori din ambele țări. Colaborarea dintre apicultori a devenit o necesitate, provocările fiind tot mai mari. Schimbările climatice, poluarea, bolile albinelor, comercializarea mierii, au devenit probleme pe care apicultorii vor să le discute și să găsească soluții împreună.

Târgul de la Cluj este organizat de Universitatea de Științe Agricole în colaborare cu compania „Viitor Sănătos”, pe durata weekendului 7-8 martie.

https://www.viitorsanatos.ro/blog/calendarul-targurilor-apicole-2020-complet/

[/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu