Tânărul Episcop și avatarurile Bisericii. Schimbare de paradigmă

Foto: Dan Bodea

Benedict Vesa a devenit, chiar de ziua lui, cel mai tânăr ierarh din biserica română. Urmându-i episcopului Vasile Someșanul, noul episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului poartă titulatura Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanu. Are doar 36 de ani, a fost secretar eparhial la Cluj și este lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Este modelul de intelectual. S-a născut la Abrud, tatăl său este preot, iar mama învățătoare. A studiat Teologia la Alba-Iulia, a făcut studii superioare de specialitate la Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveția și  la Instituto Teologico Sant’Antonio Dottore din Padova, Italia.

După alegerea sa în  funcție episcopul  Benedict a spus: „Nu pentru dreptățile mele socotesc că se întâmplă lucrul acesta, ci pentru credința Bisericii și pentru lucrarea ei. Iar pe de altă parte, sunt încurajat și rostesc și eu în aceeași paradigmă: A căutat spre smerenia robului său. Și zice Sfântul Isaac Sirul că acolo unde este smerenie, smerenia ține loc de fapte”. „Ne bucurăm că s-a apreciat atât pregătirea intelectuală, cât și cea spirituală”, a spus Patriarhul Daniel. „Avem speranţa că în activitatea Sfântului Sinod veţi fi o mână care poate să aducă prin condei o contribuţie, atât în comisiile Sfântului Sinod, cât şi în discuţiile şi lucrările acestuia, dar în mod special în plan local, într-un oraş universitar, multietnic şi multiconfesional. Este necesară o mărturie ­ortodoxă solidă, consistentă şi mai ales ­corectă, pentru a arăta valorile eterne ale Ortodoxiei”, a spus Preafericirea Sa.

Preasfinția voastră, părinte episcop Benedict, știm că sunteți educat la școli teologice de prestigiu. Ați fost însă acuzat și, a circulat o petiție publică în acest sens, că nu ați dovedit prin fapte, că sunteți studios și supus, și doar acestea ar fi calitățile care au contat. Care este viziunea dumneavoastră de tânăr episcop?

Lucrarea pe care eu am făcut-o până acum și trebuie să o fac în continuare este vizibilă. Adică – eu sunt cadru didactic, activitatea principală eu mi-am desfășurat-o la facultate, cu studenții, iar în al doilea rând, am fost secretar eparhial. Atribuțiile pe care le-am avut au fost în rezonanță cu ceea ce am fost chemat să fac. Acum, în ceea ce privește „omul faptelor”, eu îmi închipui că sunt omul faptelor…

Îmi puteți spune ce proiecte ați condus în acest sens? Noi, de pildă, suntem obișnuiți cu biografia părintelui episcop Vasile Someșanul, care a înfăptuit. Și acum avem un alt model: episcopul studios. Ce vreți să faceți de acum înainte?

Cum s-a spus și în momentul alegerii mele, atuurile pe care le am pornesc de la biografia pe care am dobândit-o până acum. Asta înseamnă o pregătire intelectuală. Ce presupune acest lucru sau care sunt planurile mele față de această biografie, în primul rând legătura cu pătura intelectuală a Clujului, asta s-a și spus în Sfântul Sinod, adică a crea o legătură mai strânsă cu intelectualitatea clujeană.

În acest sens aveți o sarcină pentru viitor…?

Și până acum cred că am făcut lucrul acesta: am fost prezent la întâlniri academice, am fost prezent la slujiri pastorale, am făcut și până acum o sumedenie de activități în toată eparhia și lucrul acesta se știe. Apoi am avut slujiri pastorale, liturghii, botezuri, cununii, toate celelalte pe care le face un preot și un episcop, până la urmă; apoi, întâlniri ecumenice, slujiri la catedrală, la bisericile din oraș, articole pastorale scrise în reviste, nu doar articole științifice. Și o preocupare constantă va fi, bineînțeles, legătura cu școlile și cu educația. Deci pătura intelectuală pe de o parte și tinerii în mod special. Acest lucru presupune o legătură directă cu tinerii din parohii și din școlile noastre, ce țin de ora de religie și nu numai: tabere, întâlniri, conferințe, lucruri pe care le-am făcut până acuma. Și apoi, ceea ce vine, nu în plus, ci la un nivel mai înalt, sunt slujirile pastorale, care vor presupune liturghii arhierești, sfințiri de biserici, sfințiri de catedrale, de case parohiale, de centre culturale și celelalte.

Pentru că ați adus discuția spre școli: știți că în spațiul românesc a existat controversa legată de modul în care ar trebui să arate orele de religie din școli. Să fie o istorie a religiilor, sau să fie o religie ortodoxă predată elevilor? Viziunea dumneavoastră care este?

Bineînțeles că de vreme ce noi suntem un procent însemnat de credință ortodoxă, programa prevede – așa cum se știe –informați de istorie a religiilor pe anumite clase foarte limpede, așa că cele două componente sunt prezente acolo. De vreme ce religia nu este o materie obligatorie, dar cine dorește să facă religie dorește să facă și un învățământ de natură confesională, atunci desigur că sunt pentru ambele variante și pot merge împreună. Încă o dată repet, programa confirmă acest lucru.

Care sunt atribuțiile dumneavoastră de episcop vicar?

În primul rând, episcopul vicar este cel care colaborează, în strânsă legătură, cu episcopul titular. În principiu, atribuțiile sale sunt primite prin delegație. Aceste atribuții nu sunt încă clarificate, astfel că sinodul următor va trebui să propună o zonă pentru care voi fi răspunzător. Probabil că aceasta va fi zona culturală și ceea ce ține de educație și tineret în general. Și, în rest, atribuțiile pe care le voi primi punctual, de la chiriarhul locului, care este preasfințitul Andrei.

În privința universității și a învățământului universitar, dumneavoastră cum îl vedeți acum? Cum arată învățământul superior teologic de la noi?

Fiind și cadru didactic, eu sunt bucuros de rezultatele tot mai bune și mai vizibile pe care le are învățământul academic din Cluj, pe care îl cunosc mai bine. Rezultatele sunt mai bune în sensul în care avem de-a face cu profesori tot mai calificați, această calificare este atent supravegheată de cei care se ocupă cu promovarea cadrelor didactice. Din punct de vedere profesional, eu zic că stăm destul de bine și lucrurile merg foarte bine în continuare.

În privința școlilor și a educației, dincolo de învățământul duhovnicesc pe care îl promovați în școli, v-ați gândit ce ar trebui făcut pentru școlile din România, pentru școlile din zona dumneavoastră, nu doar în ceea ce privește învățământul religios? Mă gândesc la nevoia de carte, de biblioteci, de ajutor la învățătură, lupta cu abandonul școlar…

Noi mergem mai de multă vreme pe această linie, în sensul în care am stabilit parteneriate între parohiile locale și școlile care există în localitate. Acest lucru înseamnă implicarea tinerilor în activitatea Bisericii și prezența la cerere, ocazională, a preotului în școală, pentru întâlniri în care să discute despre diverse probleme care îi preocupă pe copii. Iar pe de altă parte, să zicem, activități extracurriculare, pe care le organizează aceste centre de tineret la care mă refer și pe care dorim să le multiplicăm în mult mai multe parohii. E adevărat că, din nefericire, foarte multe parohii nu mai au copii, sunt destul de îmbătrânite, însă în parohiile în care mai există școli și un număr considerabil de copii, ne strădui să mai fondăm ceea ce noi numim centre catehetice sau centre pentru tineret.

Ce sunt aceste centre pentru tineret?

Aceste centre au un program, de regulă săptămânal, în care preotul, împreună cu profesorul de religie, dar nu numai, poate și alți profesori, în cadrul căruia oferă diverse activități: recreative, didactice, consiliere pastorală, de genul acesta. Este vorba despre jocuri, tabere, întâlniri, lecturi, vizionări de filme și alte activități de acest fel. Avem cam treizeci, patruzeci de centre de acest fel în parohiile noastre, din care două centre sunt foarte mari: cel de la Sângeorz Băi, în care avem organizate tabere de copii cu 70 de locuri pe tot parcursul anului și cel de-al doilea, aflat în construcție, dar care funcționează deja, cel de la Câmpenești.

În privința învățământului confesional, câte școli aveți și cum va evolua în continuare?

Sigur, ne vom ocupa și de școli. Avem colegiul nostru ortodox în Cluj, cu aproximativ 760 de elevi, începând de la clasa zero până la clasa a douăsprezecea, cuprinzând și seminarul, la seminar având trei clase paralele, clasa de pastorală și cele de filologie și științe, cu elevi din tot orașul și nu numai. Avem și grădiniță și, de asemenea, suntem pe punctul de a deschide o școală similară la Bistrița, avem clădirea și lucrăm la ea să o amenajăm.

Hirotonia și instalarea vor avea loc în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, duminică, 23 februarie 2020.

[stextbox id=’custom’]

Cei doi episcopi

Foto: Dan Bodea

O prezență recunoscută de clujeni este cea a episcopului vicar Vasile Someșanul. În ultimii ani s-a confruntat însă cu o boală grea și cu un efort istovitor de recuperare. În 17 decembrie 2019, a fost aprobată retragerea sa din funcție de către Sfântul Sinod, iar în locul său au fost desemnați doi candidați pentru funcția de episcop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Unul dintre ei fiind Benedict Vesa. Episcopul Vasile Someșanul este fondatorul Centrului de Îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie și inițiatorul multor programe sociale. L-am întâlnit în curtea Arhiepiscopiei, în drum spre noul episcop cu care urma să realizăm interviul. Era senin, zâmbitor și optimist. A lăsat căruciorul pentru a face câțiva pași cu noi. Îi dorim multă sănătate și o blajină îndrumare către urmașii săi.

Vasile Flueraș s-a născut în satul Mănăștur, a urmat școala profesională „16 Februarie” din Cluj, la absolvirea ei angajându-se la Uzina „16 Februarie”, lucrând în producție ca strungar în metale vreme de șapte ani. In paralel a urmat cursurile serale la liceu. Mânat de un „glas” lăuntric, s-a înscris la Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu. După absolvire a slujit în mai multe parohii iar credincioșii l-au apreciat ca un preot de vocație, blând, înțelept, modest, de o bunătate pilduitoare, echilibrat, mult milostiv și iertător, duhovnic ales, cu o viață morală exemplară. În vara anului 1998, a fost numit Episcop-vicar al Eparhiei Clujului.

[/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu