Profilul plătitorului de taxe la ghișeu

În a șaptea zi în care se pot plăti taxele și impozitele locale, coada de la casieria Primăriei Cluj-Napoca e de maxim trei persoane. După ce în 3, 4 sau chiar 7 ianuarie zeci de persoane așteptau la rând pentru a-și achita obligațiile către stat, în 11 ianuarie lucrurile sunt deja mult mai relaxate. Oamenii vin, plătesc la unul dintre cele patru ghișee disponibile și pleacă împăcați că au și-au făcut datoria, din timp, și anul acesta.

Majoritatea dintre cei care aleg varianta clasică de plată sunt oameni în vârstă, pensionari care nu sunt obișnuiți cu tehnologia și merg pe principiul „ce-i în mână, nu-i minciună” cu referire la chitanța primită în urma efectuării plății. În plus, pe lângă o siguranță personală, chitanța dă mărturie că plata s-a realizat cu succes și în cazurile în care unii dintre cetățenii prezenți la ghișee sunt delegați și de vecini sau cunoscuți să le achite dările. Pe de altă parte, unii dintre ei iau drumul până la primărie ca o ocazie de a-și mai diversifica activitățile de zi cu zi, alții au mai multe plăți de făcut și atunci e mai simplu să le facă funcționarul calculele.

„E mai sigur. În fiecare an așa fac. Am mai plătit și pentru un vecin și atunci normal că trebuie să am și hârtie”, a declarat o doamnă care tocmai achitase o taxă pentru un teren pentru ea și impozitul pentru mașina unui vecin.

Media de vârstă în rândul celor de la ghișee e ridicată numai de persoanele mai tinere care sunt în trecere cu alte probleme de rezolvat la primărie și observă că nu e aglomerat la casierie.

Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca spun că e devreme să poată da cifre sau să aibă o pondere a celor aleg să facă plata taxelor și impozitelor online în raport cu cei care merg la ghișeu, dar și că primele două zile ale anului sunt cele mai aglomerate pentru lucrătorii de la casierie.

Taxele și impozitele pentru orașul Cluj-Napoca nu s-au mărit în 2019 comparativ cu anul trecut, lucru transmis atât de autorități, cât și confirmat de clujeni.

Impozitele şi taxele locale sunt:

• impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri;
• impozitul pe teren şi taxa pe teren;
• impozitul pe mijloacele de transport;
• taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
• taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
• impozitul pe spectacole;
• taxele speciale;
• alte taxe locale.

Nivelul tuturor aceste taxe şi impozite locale este stabilit însă la nivelul fiecărei primării, inclusiv al celor şase din Capitală. Potrivit art. 462 din Codul fiscal, impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, terenuri sau mijloace de transport datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, Primăria Cluj-Napoca acordă o bonificaţie de 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.