Premieră în România: Inteligența Artificială este folosită în tratamentul copiilor insulino-dependenți

Tratamentul pentru 200 de copii insulino-dependenți va fi gestionat de o aplicație, prin intermediul unui algoritm produs de Inteligența Artificială (AI). Proiectul este dezvoltat de Asociația Sprijin pentru Diabet și face parte dintr-un sistem unic de telemedicină.

Integrarea Inteligenței Artificiale (AI) în tratamentul diabetului insulino-dependent va simplifica și va crește performanța procesului de calculare și ajustare a dozelor de insulină. În plus, va permite renunțarea la testele zilnice prin înțepătură necesare pentru determinarea glicemiei, va scurta timpul și distanțele până când pacientul ajunge la tratamentul adecvat și va putea include un număr semnificativ de pacienți în viitor.

Aplicația colectează în timp real informații personalizate despre pacient și, cu ajutorul Inteligenței Artificiale, are capacitatea de a oferi o sugestie bazată pe statistici și analize. Recomandarea îi transmite pacientului dacă poate reduce o doză de insulină în viitorul aproapiat sau dacă trebuie să o crească. Procesul de recomandare, din aplicație până la pacient, este supravegheat de un medic.

Până în prezent, dispozitivele, senzorii și aplicațiile disponibile nu au această capacitate de a sugera doza optimă de tratament în cazul fiecărui pacient, iar pentru un om este extrem de dificil să integreze toate datele și să le interpreteze cum o face un calculator.

Dr. Mihaela Vlaiculescu, președintele Asociației Sprijin pentru Diabet, explică unde intervine exact în tratamentul copiilor cu diabet aplicația pe care o dezvoltă în cadrul asociației: „cei care nu au pompă se injectează de patru, cinci ori pe zi, cu acel stilou, cum spunem noi, de insulină. Asta este partea care ține de tratament. Pe urmă vine partea care ține de siguranța copilului și de cum ajustăm tratamentul cu insulină, respectiv glicemia, pe care ei o măsoară fie înțepându-se în deget de 10 – 14 ori pe zi, fie prin intermediul unor senzori. Și mai rămâne partea de integrare a datelor, deci efectiv ce fac cu fiecare glicemie pe o care o văd și cum o transform într-o decizie de tratament. Când copiii sunt în spital, decizia aceasta o ia medicul, când copiii sunt acasă, decizia o iau părinții. Și este o mare răspundere. Ar fi de mare ajutor integrarea acestor informații care să îi ajute să ia hotărârea corectă. De fapt și de drept, această aplicație nu va fi un aparat, va fi un algoritm, care va integra toate informațiile din senzori și va încerca să țină cont de toate variabilele ca să sugereze doza corectă de insulină. De exemplu, pe baza datelor pe care le-am strâns, în ultimele șase luni, la acest copil, când are glicemia de dimineață 130, trebuie să facem această doză de insulină. Informația va fi trimisă întâi medicului, medicul o filtrează și pe urmă o trimite pacientului. Ulterior vom încerca să fie disponibilă tuturor pacienților.”

Practic, noua aplicație întregește sistemul de monitorizare a glicemiei în cazul copiilor insulino-dependenți. Mai întâi se folosesc o serie de senzori, care înregistrează informațiile pacientului. Senzorii transmit datele spre o altă aplicație, numită Nightscout, care poate fi utilizată strict pentru vizualizare, inclusiv de la distanță. Din Nightscout datele merg înspre algoritmul realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale, care trimite un rezumat medicului. În cele din urmă, medicul analizează sugestia primită și o transmite mai departe pacientului.

Dezvoltarea aplicației se află în primele stadii – colectarea de date, interpretarea lor cu ajutorul AI și supervizarea procesului de personalul medical, prin primul sistem de telemedicină în diabet pediatric din România, pentru a avea certitudinea că tehnologia oferă într-adevăr soluții adecvate pacienților.

„Acesta este pragul pe care îl avem, opinia medicului. Vorbim de un tratament cu mari riscuri. Până avem certitudinea că aceste motoare de integrare a informației au cuprins tot ce trebuie din viața unui copil, avem nevoie de girul unui personal medical”, adaugă dr. Mihaela Vlaiculescu.

Pe lângă istoricul pacientului, nivelul glicemiei, aplicația mai colectează informații referitoare la cantitatea de carbohidrați consumați și nivelul de activitate. Toate acestea funcționează ca variabile în derularea algoritmului.

Momentan, beneficiarii direcți sunt doar copiii înscriși în proiectele asociației, dar dacă se dovedește că algoritmul funcționează, va putea cuprinde un număr semnificativ de pacienți în viitor.

Acest tip de aplicație este, de asemenea, abia în curs de dezvoltare și în alte țări.

Asociația Sprijin pentru Diabet derulează și proiectul de Telemedicină pentru copii insulino-dependenți, programe de monitorizare a glicemiei, activități de educație terapeutică și alte acțiuni de suport.

Proiectul care include dezvoltarea aplicației a primit o finanțare din partea Fundației Vodafone România de 414.000 de lei.

De la începutul parteneriatului Fundației Vodafone România cu Asociația Sprijin pentru Diabet, în iunie 2015, sprijinul acordat pentru îngrijirea copiilor insulino-dependenți a inclus achiziția a peste 140 de sisteme complete de monitorizare a glicemiei și 20 de pompe de insulină wireless. Valoarea totală a proiectului până în prezent se ridică la peste 2,2 milioane de lei.