Povestea vlogului. Vizualizări și clipuri care construiesc vedete și averi

La nivel global, vlogul face senzație printre tineri, și nu numai, ca formă privilegiată de a obține audiență, de a promova idei sau un anumit conținut, fiind și o formulă senzațional de simplă de a face bani. Vloggerii fac videouri despre diferite subiecte, oferă opinii, împărtășesc conținut sau pur și simplu își documentează public viața personală. Precum mâinile întinse din Filantropica lui Caranfil, și vlogurile, toate, spun o poveste pentru a agăța interesul celorlalți, cu cât mai personală și originală, cu atât mai urmărită. Canalele media pentru o astfel de activitate sunt foarte ușor de creat, mai ales cele găzduite de YouTube, și ajung cu repeziciune la o mulțime de oameni, transformându-se repede în milioane de vizualizări generatoare de bani, influență și faimă.

Pe aceeași temă:

• Fenomenul vlogging – puterea noilor generații
• Vlogging-ul, incursiune în modul de comunicare al tinerei generații

Tocmai așa, vloggingul e și un mod de a face bani, platforma YouTube, plătind o sumă de bani pentru fiecare vizualizare a unui video postat de tine, sumă ce se poate mări considerabil dacă reușești să aduni o comunitate semnificativă de fani. Pentru mulți dintre tinerii de pe glob, această activitate a devenit rapid o slujbă cu normă întreagă, care oferă nu doar avantaje materiale, ci și faimă. La nivel global, pentru 2019, top 4 vloggeri, PewDiePie, Vanoss Gaming, Yuya și Jenna Marbles, au adunat între ei peste au peste 150 de milioane de urmăritori, fiecare dintre ei fiind și posesorul unei averi frumușele.

Vloggingul și nișele de milioane

Deși între România și Occident persistă discrepanțele și decalajele, în ceea ce privește vloggingul, clasa creativă românească se află la zi, iar comunitatea de vlogging la fel de vie și dinamică ca peste tot. La fel ca și în celelalte industrii, competiția între vloggeri este acerbă, aceștia concurând între ei pentru vizualizări, urmăritori și atenție. Pe pagina site-ului vloguri.com, panteonul local, adică topul primilor 10 vloggeri din România, arată în felul următor: IULITM pe primul loc, cu 3.218.910 de urmăritori, urmat de Izabeloi cu 2.441.389 de fani, Selly cu 2.210.779 de fani, MaxINFINITE cu 2.145.814 de fani, iRaphahell cu 1.963.217 de urmăritori, Noaptea Târziu cu 1.690.982, Tequilla cu 1.566.398 de urmăritori, Vlad Munteanu cu 1.445.380 de fani, Mickey Has cu 1.444.006 de fani și Zero Miz-Kun cu 1.1336.676 de urmăritori. În ceea ce privește specificul conținutului acestor vlogguri, multe vizează gamingul, altele divertismentul, iar altele istorii personale cotidiene. Vloggingul poate încorpora orice, de la călătorii la gătit, de la activism la modă și înfrumusețare, iar publicul nu lipsește pentru niciuna dintre aceste categorii.

Desigur, nimic mai savuros decât competiția directă și fățișă dintre vloggeri înșiși, una dintre ultimele răfuieli de felul acesta având loc între vloggeri Selly și Abi Talent, împărțind comunitatea internaută de adolescenți în două tabere, totul pornind de la despărțirea unuia dintre aceștia de prietena sa. Succesul mediatic al acestei dispute fiind legat tocmai de faptul că întâmplarea a fost ceva cu care adolescenții au putut empatiza și de care sunt interesați. Vulnerabilitatea tinerilor în fața acestui fenomen, dar și în fața dependenței de rețelele sociale, nu este un accident, ci un factor deja luat în considerare de cei care au construit aceste medii. Sean Parker, fost președinte al companiei facebook și a afirmat că pentru dezvoltatorii de media totul a pornit de la întrebarea „Cum să consumăm cât mai mult timp și atenție din partea ta? Este o buclă a validării sociale reciproce, genul de chestie pe care un hacker ca mine ar exploata-o, tocmai fiindcă este o vulnerabilitate a psihologiei umane“, a explicat Sean Parker.

În 2016, un studiu realizat de agenția de monitorizare Zelist a relevat numerele impresionante rulate în această industrie, unde sutele de milioane de vizualizări se traduc în tot atâtea mesaje diseminate și recepționate de un public larg. „Peste 260 de milioane de vizualizări adunate de vloggeri în al treilea trimestru din 2016. Dintre acestea, creatorii de conținut generalist au adunat aproape 229 de milioane de vizualizări, în vreme ce materialele urcate de Youtube de vloggerii de nişă au fost vizionați de peste 32 de milioane de ori. Vloggerii ocupă locul secund ca vizibilitate pe Youtube în România (după clipurile muzicale). Aproape o treime dintre subscriberii de pe Youtube din România sunt abonaţi la canalele vloggerilor. Peste 13.5 milioane (25.2%) erau abonaţi la vloggurile generaliste şi peste 2 milioane (3.5%) la canalele vloggurilor de nişă“, conform studiului citat.

Cu burta pe internet

Deși vloggingul și fenomenul conex de e-learning sunt utilizate de toate categoriile sociale, traversând variablele de vârstă, ocupație, educație, grupul social, cele mai interesante grupuri de referință rămân celebrele generații Y (născuți între 1977 și 1995) și Z (născuți între 1995 și 2012), cei pentru care internetul e viața mai reală decât viața din afara rețelelor digitale. Pentru aceștia, vloggingul, dincolo de divertisment și socializare, este și un veritabil instrument de e-learning, ceea ce înseamnă că nu e vorba doar despre consumul de conținut produs de un altul, ci de o tendință difuză de a produce și crea conținut. Așadar, vloggingul nu e doar loisir, ci și un instrument de autoperfecționare și de educare continuă.

Conform studiului Vloggingul. Cine? Ce? Cum?, majoritatea utilizatorilor sunt familiarizați cu educația digitală și „86.6% folosesc YouTube ca instrument de învățare, iar 71.3% urmăresc cel puțin un vlogger român. Atunci când căutările tinerilor se îndreaptă spre domenii neacoperite de actuala programă școlară, răspunsul găsit de ei este învățarea online.Tinerii spun că e-learningul îi ajută să descopere subiecte și abordări noi (79.4%), li se pare ușor de accesat și de urmărit (63.7%), completează cu succes noțiunile însușite prin învățământul tradițional (48.8%), e un mod de a-și personaliza experiența de învățare (46.9%) și îi motivează să se autoperfecționeze (44.4%). În privința vlogosferei, tinerii o percep ca ambivalentă: atât o formă de divertisment (pentru 63.8% dintre respondenți), cât și un instrument de învățare (pentru 61.7%). Tinerii urmăresc adesea (majoritatea de mai multe ori pe săptămână) vloggeri români. În privința vlogging-ului, mulți tineri sunt numai consumatori de media, ci și creatori: peste 59% dintre ei spun că s-au gândit la a-și deschide un vlog propriu“, conform studiului citat.

[stextbox id=’info’ defcaption=”true”]Made in Cluj, Mircea Bravo: În topul vloggerilor de vârf români se regăsește și Mircea Bravo al cărui vlog de divertisment este pe placul a mai mult de 400.000 de urmăritori. După absolvirea Facultății de Drept la UBB, vloggerul a început o carieră în industria divertismentului, ce a cucerit încet încet internetul. Clipurile produse de el se găsesc pe platforma sa de YouTube, iar subiectele abordate sunt foarte variate: politică, viața de zi cu zi, călătorii, subiecte în vogă, totul într-un cadru umoristic și ironic. Unul dintre clipurile sale, Așa a zis bunica!, din această primăvară electorală, a devenit viral pe internet și pe rețelele de socializare, tocmai fiindcă invita populația să voteze, discutând această problemă așa cu apare ea în context familial și intergenerațional. Clipul a avut aproape 4 milioane de vizualizări, fiind de fapt o pledoarie umoristică în favoare mersului la vot.[/stextbox]