Opțiuni pentru studenții români din străinătate pe timp de pandemie. Interviu cu Anca Găboreanu, vicepreședinte LSRS

Numărul de studenți români în străinătate este de aproximativ 50.000

După ce în luna martie a acestui an, universităţile din lumea întreagă și-au mutat cursurile în sistem online, ca măsură de prevenire a răspândirii noului coronavirus studenții români din străinătate s-au văzut nevoiți fie să se întoarcă în țară, fie să își găsească locuri de muncă în țările în care studiau.

Numărul de studenți români în străinătate este de aproximativ 50.000. Anul universitar 2020/2021 va începe în toamnă, iar formatul va fi diferit. Multe dintre universități au anunțat deja că vor ţine cursuri complet sau în mare parte online. Se preconizează o scădere a numărului de studenți, dacă situația sanitară nu se îmbunătățește, care călătoresc efectiv în străinătate pentru studiu, însă nu și a numărului de înmatriculați. Studiul în străinătate, chiar și în aceste condiții, rămâne o opțiune puternică pentru elevi, spun reprezentanții Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS).

Pentru a afla mai multe despre opțiunile pe care le au studenții români care studiază în străinătate, dar și despre modul în care LSRS a gestionat situația cauzată de pandemia de coronavirus, am stat de vorbă cu vicepreședintele LSRS, Anca Găboreanu.

Care este cel mai important rol pe care îl are Liga Studenților Români din Străinătate? În ultimele luni, din cauza pandemiei de coronavirus au intervenit și alte atribuții, alte „sarcini de serviciu” în cadrul organizației?

Liga Studenților Români din Străinătate există la nivel global din 2009, având două roluri fundamentale: dezvoltarea României și dezvoltarea românilor din străinătate. Acestea, chiar dacă par contradictorii, putem spune că se îmbina perfect, atât prin sprijinirea studenților și absolvenților români în virtutea revenirii în România, cât și de a-i ghida pe aceștia în integrarea lor în străinătate. Dezvoltăm rețele internaționale în comunitatea de studenți români de pretutindeni, care să contribuie la conturarea și la promovarea unei imagini vii și active a României în întreaga lume.

Putem spune că pandemia a solicitat din partea noastră informare rapidă cu privire la noile măsuri de circulație și călătorii, comunicate din partea Ministerului Afacerilor Externe, Ambasade, măsuri introduse de țările în care avem filiale LSRS, precum și informarea studenților cu noile măsuri introduse de diferite universități.

În prima faza a pandemiei, studenții ne solicitau ajutorul cu privire la întoarcerea în țară sau probleme legate de locuri de muncă, chirie. Ne-am implicat activ în diferite campanii și evenimente online și continuăm să susținem psihologic comunitățile studențești ale românilor din străinătate.  Considerăm că susținerea reciprocă este esențială. Din acest motiv, am contribuit la campania de fundraising MAGICamp, având scopul de a ajuta financiar sistemul medical românesc.

Au apelat studenții români din străinătate mai mult în ultimele luni la LSRS decât o făceau până acum? Ce fel de solicitări ați avut, care au fost greutățile lor?

În această perioadă motivele studenților care ne-au contactat au fost următoarele: asistență morală, informații cu privire la revenirea în țară, informații de deplasare dintr-o țară în alta, informații ce țin de aplicare la studii în străinătate, de cazare sau de începerea anului universitar.

Unii studenți nu au reușit să se reîntoarcă în țara de studii decât cu mari dificultăți. Un caz destul de motivant, în care ne-am implicat activ, a fost situația din Germania. Câțiva studenți români, care studiază în Germania și se aflau pe teritoriul României, din cauza restricției de intrare în țara respectivă și nu știau cum să revină la studii. În acest sens, am luat legătura cu ei printr-un grup de whatsapp, astfel încât au avut posibilitatea de a se cunoaște și de a-și schimba mesaje, despre zboruri cu escală, opțiuni alternative de transport, restricții, astfel încât sa revină în Germania în siguranță.

LSRS a militat întotdeauna pentru întoarcerea în ţară a absolvenților români din străinătate. Cum credeți că va schimba pandemia de coronavirus această percepție? În ce mod ar putea influența deciziile studenților?

LSRS susține întoarcerea studenților și a absolvenților în ţară, dar în același timp promovăm studiul în străinătate și implicit, adunarea de experiență într-un anumit domeniu. Considerăm că un student/absolvent, cu cât adună mai multă experiență internațională, cu atât are de oferit mult mai mult la întoarcerea în țară. Impactul pandemiei la nivel psihic este destul de puternic, încât ar putea influența studenții români să revină în România, chiar înainte de finalizarea studiilor. Totuși, este devreme să ne pronunțăm asupra acestui aspect. Ceea ce putem spune este că piața muncii se va schimba, iar până la găsirea unui vaccin și experiența universitară va fi diferită. Chiar și acum vedem o schimbare destul de drastică, multe firme din România oferă joburi tip home office sau remote. În acest sens, anul acesta, am lansat platforma INTU România, împreuna cu Uniunea Studenţilor Români (USR) și Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România (FASMR) platforma dedicată internship-urilor din ţară. INTU România are ca obiectiv facilitarea relației dintre mediul academic și cel privat, prin promovarea oportunităților pentru studenți și dezvoltarea acestora în concordanță cu cererile pieței muncii.

Care e dinamica acestei comunități în perioada actuală, despre câți studenți vorbim? Ce se preconizează pentru toamnă? Preconizați o scădere drastică a numărului de studenți români în străinătate?

Numărul de studenți români în străinătate este de aproximativ 50.000. Anul universitar 2020/2021 va începe în toamnă, iar formatul va fi diferit. Multe dintre universități au anunțat deja că vor ţine cursuri complet sau în mare parte online. Preconizăm o scădere, dacă situația sanitară nu se îmbunătățește, a numărului de studenți ce călătoresc efectiv în străinătate pentru studiu, însă nu și a numărului de înmatriculați. Studiul în străinătate, chiar și în aceste condiții, rămâne o opțiune puternică pentru elevi.

Există decizii definitive în privința modului în care se vor relua cursurile la universitățile străine? Se știe ceva concret? Cum credeți că vor afecta aceste incertitudini generația actuală de studenți? Unde va fi simțit impactul? La ce nivel?

Depinde de la universitate la universitate, și de la țară la țară. Ce putem spune este că multe dintre universitățile unde avem studenți înscriși, au anunțat deja că vor fi cursuri complet sau parțial online. Nu anticipăm o scădere a numărului de studenți, pentru că:

  1. înscrierile au avut loc, în mare parte, înainte de începerea pandemiei, când studenții nu simțeau acest sentiment de incertitudine și
  2. pentru că universitățile din zonele puternic afectate au dat opțiunea studenților de a participa online la cursuri, așa încât ei nu ar trebui să renunțe sau să își pună în pericol sănătatea.

În concluzie, probabil nu vom avea o scădere dramatică a numărului de studenți, ci o scădere a numărului celor care se deplasează efectiv în străinătate pentru studii.

Această criză sanitară va stimula capacitatea studenților de a se adapta la noile condiții, astfel încât să-și continue studiile în ciuda crizei sanitare sau a condițiilor mai puțin favorabile. Totodată, așa cum universitățile din vest au reprezentat pentru mult timp un model de succes în educație, ne putem aștepta ca universitățile să se adapteze rapid și să ofere soluții la această problemă pe care noi poate nu le vedem acum.

Ce ați urmărit în sondajul LSRS 2020? Ce v-a interesat să aflați în legătură cu criza cauzată de pandemia Covid-19 și recenta ieșire a Regatului Unit din UE?

Sondajul LSRS 2020 este o cercetare sociologică având ca scop creionarea unei imagini cât mai precise cu privire la studențimea românească din străinătate. Derulată la fiecare doi ani, această ediție găsește comunitatea studențească din străinătate într-un context cu totul nou, dată fiind criza cauzată de pandemia Covid-19 și recenta ieșire a Regatului Unit, una dintre principalele destinații de studiu ale tinerilor români, din Uniunea Europeană. După finalizarea Sondajului, rezultatele vor fi făcute publice. Acestea ne vor fi de folos în încercarea de a îmbunătăți imaginea studenților din străinătate, cât și în demersurile Ligii de a-și adapta proiectele și de a informa politicile publice cu privire la situația acestora.

Nu am dedicat secțiuni speciale situației cauzate de pandemie și Brexit, în parte pentru că am hotărât să lăsăm la latitudinea studentului să ne scrie ce consideră relevant dintre provocările cu care se confruntă; după ce avem rezultatele, vom putea spune cum au perceput această perioadă. Cu privire la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, LSRS a mai derulat campanii pentru aflarea părerii studenților români, unde, surprinzător, am descoperit o oarecare indiferență față de acest proces. Punem acest lucru pe seama faptului că înainte de ieșirea efectiva din UE, condițiile pentru studenții români nu s-au schimbat în vreun fel, iar atitudinea societății britanice în ansamblu nu s-a schimbat cu privire la studenți. Cei cu adevărat afectați sunt aceia ce își doresc sa studieze în Regat din 2021, care nu vor mai avea acces la niciuna dintre facilitățile anterioare, dar aceștia, nefiind studenți, evident că nu au făcut parte din publicul țintă al Sondajului.

Distribuie:

Postaţi un comentariu