La alegerile din Cluj, un candidat din patru este femeie

Femeile se descurcă la fel de bine în funcția de primar ca bărbații. Asta o demonstrează proiectele realizate în localitățile din mediul rural conduse de femeile primar, precum și aprecierile locuitorilor, care spun că acestea au adus în comunitate drumuri mai bune, condiții mai bune în școli și grădinițe, bunăstare etc.

Încrederea politicienilor în colegele de partid nu este cu mult diferită nici în mediul urban. Așa se face că, în patru din cele cinci municipii din județ, plus orașul Huedin, pentru funcția de edil-șef candidează șase doamne (trei în Cluj-Napoca și câte una în Câmpia Turzii, Dej și Gherla), doar în Turda și Huedin candidații la funcția de primar fiind exclusiv bărbați.

90 de doamne pentru Cluj-Napoca

Nu mai puțin de 14 candidați au intrat în lupta pentru câștigarea fotoliului de primar al municipiului Cluj-Napoca la alegerile din 27 septembrie 2020. Dintre cei 14 candidați, trei doamne aspiră la funcția de edil șef – Simona-Teodora Roșca-Neacșu din partea Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR), Daniela Gîfu din partea PRM, respectiv Adela-Dorina Mîrza din partea Partidului Alternativa Dreaptă.

Pentru cele 27 de poziții de consilieri locali în Primăria Cluj-Napoca s-au înscris în bătălia electorală 266 de candidați, din care 87 sunt femei, ceea ce înseamnă, în procente, o treime (32,7%). Pro România și PSD propun 15 doamne pe liste. Pe poziția a doua a topului prezenței femeilor pe listele electorale pentru Consiliul Local Cluj-Napoca se situează PNL cu 12 candidate, iar pe poziția a treia se află PMP cu 11 candidate. Celelalte partide politice care speră să obțină poziții în Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca sunt UDMR (cu 8 candidate), USR-PLUS și Partidul Forța Națională (7), PRM (4), AUR (3), Partidul Alternativa Dreaptă (2), Partidul Verde, Partidul Republican și ALDE (1).

Soarta Clujului stă (și) în mâinile femeilor

Transilvania Reporter a stat de vorbă cu câteva din doamnele aflate pe listele partidelor politice pentru funcția de consilier în cadrul Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca. Le-am întrebat ce le-a determinat să intre în politică și cu ce gânduri au intrat în lupta electorală, despre importanța prezenței femeilor în administrația publică locală, dar și despre ce ar putea aduce nou în viața orașului.

Loredana Pop, PNL: „Am depăşit demult acele concepţii care spun că politica este doar pentru bărbaţi”

Loredana Pop este propunerea cu numărul 7 a PNL pe lista cu consilierii municipali din Cluj-Napoca. Are 38 de ani, este absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” – Facultatea de Științe Politice Administrative și ale Comunicării, și a Universității „Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Drept. Profesează ca avocat din anul 2013 în cadrul Baroului Cluj, iar din 2015 este consilier local la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, fiind membră în Comisia juridică, servicii publice şi comerţ.

„Am intrat în politică în anul 2003 ca membru al Partidului Democrat Cluj (la acea vreme), din dorinţa de a evolua, de a cunoaşte oameni cu experienţă din diverse domenii şi de a-mi valorifica cunoştinţele dobândite în folosul comunităţii. De-a lungul anilor mi-am dat seama că atât politica cât și administrația îţi oferă şansa de a înțelege problemele oamenilor și de a veni în sprijinul lor cu cele mai bune soluții.

Am intrat în competiţia electorală, pentru un nou mandat, cu scopul de a continua proiectele inițiate de primarul Emil Boc si echipa de consilieri ai PNL Cluj şi aici mă voi referi doar la câteva dintre cele 118 proiecte care sunt la acest moment în curs derulare şi pentru care am votat cu toată convingerea în mandatul ce se va încheia în 27 septembrie 2020 și anume: centura metropolitană, nodurile şi drumurile de legătură (1 Decembrie, Bucium, zona Edgar Quinet, Frunzişului, Calea Turzii, Mihai Românul, zona Bună Ziua, Borhanci, Sopor, Calea Someşeni, Traian Vuia, B-dul Muncii), trenul metropolitan, conectarea Clujului la Autostrada Transilvania, modernizarea parcului auto cu mijloace de transport ecologice: tramvaie, troleibuze, autobuze electrice, autobuze cu hidrogen, Planul Urbanistic Zonal pentru noul cartier Sopor (250 de hectare), continuarea proiectelor de construire a parkingurilor şi parcărilor, dezvoltarea infrastructurii educaţionale prin implementarea unor politici moderne de predare şi în sistem online, dotarea cu echipamente performante de comunicare.

Am susţinut şi voi susţine tot ceea ce înseamnă dotarea spitalelor din municipiul Cluj-Napoca cu echipamente medicale performante, orașul nostru fiind la ora actuală unul dintre cele mai importante centre medicale la nivel național. Fiind adepta unui stil de viață sănătos, voi susține dezvoltarea parcurilor, extinderea spațiilor verzi, dar și a zonelor de recreere, astfel încât să ne bucurăm de un mediu înconjurător cât mai curat și sănătos. De aceea, consolidarea municipiului nostru ca principal oraș european, pol de dezvoltare economic, social, cultural, medical și universitar va fi obiectivul meu în viitorul mandat de consilier local.

În actualul context politic, consider că am depăşit demult acele concepţii că politica este doar pentru bărbaţi. Sigur mai este și motivația interioară a femeilor, dar se poate observa foarte uşor că astăzi femeile se implică din ce în ce mai activ în viaţa politică îşi asumă aceleaşi responsabilităţi ca bărbaţii și au și cele mai bune rezultate.

Cu siguranță, mai multe femei în politică ar fi un real beneficiu, pentru că femeia nu votează în general ca un bărbat. O femeie este mult mai preocupată să voteze și să propună proiecte care ţin de latura de dezvoltare educaţională respectiv pentru şcoli, grădinițe, creşe dar şi de sănătatea cetăţenilor.

O primă schimbare în modul în care se face administrație publică în prezent se referă la birocraţie şi hârtie. Mi-aș dori ca în tot acest proces administrativ să nu mai folosim așa multă hârtie și timpul de răspuns la solicitările cetățenilor să fie mai scurt. Primăria Cluj-Napoca a făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte debirocratizarea și digitalizarea prin implementarea de sisteme electronice performante care nu fac decât să vină în sprijinul cetățeanului, însă acest sistem ar trebui aplicat la nivelul tuturor instituțiilor publice. Cu titlu de exemplu, în prezent sunt funcționale peste 175 de proceduri digitale și aplicații IT, Cluj-Napoca fiind primul oraș din România care poate emite în format electronic unele documentații de urbanism. De asemenea s-a finalizat instalarea unui număr de peste 60 de aparate de scanat, astfel încât depunerea actelor de către cetățenii să fie mai facilă.

Îmi doresc ca tot acest proces de digitalizare și de implementare a tehnologiilor moderne să continue, iar din poziția de consilier local voi susține și voi promova acest gen de proiecte cu scopul de a oferi servicii publice mai rapide și mai simple pentru contribuabil.”

Olah Emese, UDMR: „Trebuie să abolim prejudecăţile care împiedică încă accesul femeilor la poziţiile de putere”

Olah Emese este viceprimar din partea UDMR în prezent. Este născută în Carei, judeţul Satu Mare, este economist și jurist de profesie. A luat primul contact cu politica în calitate de consilier juridic în Camera Deputaților, iar din 2007 s-a alăturat UDMR. În 2012 a candidat pentru un post de consilier local, iar în 2017 a fost propusă pentru funcţia de viceprimar al Clujului.

„M-am implicat în politică după ce, în timpul activităţii mele de avocat, m-am întâlnit cu nenumărate cazuri de violenţă domestică; fenomen ce afectează fiecare pătură socială, indiferent de statutul social, de nivelul de şcolarizare sau de venit, şi care are la bază misoginia structurală care dă naştere şi inegalităţilor de gen. În multe situaţii, cunoştinţele legale, consultaţiile juridice acordate nu s-au dovedit a fi suficiente. Mi-am dat seama că este nevoie de o intervenţie complexă pentru înlăturarea acestui fenomen.

În mandatul meu de trei ani și jumătate, am căutat pârghiile legale de a face o diferenţă în această privinţă, cu potenţialul de a deveni un model de urmat pentru celelalte autorităţi publice locale. Pot să spun cu mândrie, că în cursul mandatului meu de viceprimar, la iniţiativa mea am reuşit să deschidem la Cluj primul centru de prevenire şi combatere a violenţei domestice din România. Pe lângă asigurarea consilierii psihologice şi juridice, acest centru oferă şi alte servicii persoanelor, victime ale acestui fenomen: de exemplu, o echipă formată din poliţist, asistent social şi psiholog se deplasează la domiciliu dacă este chemată de victimă pentru a acorda ajutorul necesar în acel moment de criză.

Aceste servicii se completează cu un ajutor la plata chiriei, pentru ca persoanele victime ale violenţei domestice să aibă un suport financiar din partea primăriei pentru a-şi putea reconstrui viaţa în condiţii de siguranţă, departe de agresor. Spectrul serviciilor oferite victimelor violenţei domestice nu este complet. Doresc să-mi continui activitatea în cadrul primăriei pentru a deschide şi un cămin temporar, supravegheat, destinat victimelor violenţei domestice şi copiilor lor. De asemenea doresc să înfiinţez şi un centru de consiliere pentru agresori.

Prezența doamnelor în administrația publică locală este o necesitate. Trebuie să abolim acele reflexe şi prejudecăţi existente şi azi la nivelul societăţii, care încă mai împiedică sau îngreunează accesul femeilor la poziţiile de putere. Şi noi putem să contribuim la dezvoltarea societăţii prin cunoştinţele, abilităţile noastre, prin expertiza pe care o deţinem în diverse domenii ale vieţii. Spun cu mândrie, că din Raportul de Monitorizare realizat de Expert Forum şi făcut public în urmă cu o săptămână, reiese că UDMR este pe primul loc în rândul organizaţiilor politice, cu cea mai mare pondere a femeilor candidate la alegerile locale. Dar mai avem de parcurs un drum lung, pentru că nici acest procent nu ajunge la 30%.

Primăria Cluj-Napoca a pornit deja pe calea digitalizării. Trebuie să urmăm acest drum, pentru a simplifica accesul cetăţenilor la serviciile oferite şi pentru a îmbunătăţi calitatea acestora. Clujul se dezvoltă într-un ritm alert, dar această dezvoltare nu este neapărat benefică asupra calităţii vieţii, şi riscăm ca oraşul să devină din ce în ce mai ostil faţă de cetăţenii săi. Pentru a contracara acest fenomen, aş dori să ne axăm cât mai mult pe ideea cartierelor-oraşe, unde toate instituţiile – şcolile, grădiniţele, băncile, băcăniile, primăriile de cartier, cluburile de pensionari, piaţe, parcuri – sunt la doi paşi, serviciile sunt uşor accesibile, pentru a scuti oamenii de deplasările inutile în centrul oraşului. Acest lucru ar duce la aerisirea traficului din ce în ce mai înfundat. Totodată avem nevoie şi de asigurarea mobilităţii prin dezvoltarea infrastructurii, prin construirea centurii metropolitane, avem nevoie de trenul metropolitan, de facilităţile park&ride şi de continuarea dezvoltării reţelei de transport în comun.”

Alexandra Oană, USR: „Acolo unde mai multe femei fac politică, cresc și investițiile în educație, sănătate și sprijinul familiei”

Alexandra Oană deschide lista candidaților USR Plus pentru funcția de consilier local la Cluj-Napoca, este vicepreședinta filialei USR Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” și, de peste 12 ani, este profesor în Cluj-Napoca. 

„În județul Cluj, procentul de femei angajate în actuala competiție electorală nu depășește 25%. Din postura de candidată ce deschide lista USR PLUS la Consiliul Local Cluj-Napoca, mi-ar fi plăcut, cu siguranță, să regăsesc, chiar și într-o situație de competiție, mai multe candidate pe listele pentru primării, consilii locale și consiliul județean, de la toate partidele. 

În momentul de față, la nivel de gen, jumătate din populație este reprezentată de 20% dintre aleșii locali. E limpede că există un dezechilibru, ce alături de cutumele istorice nu-și mai găsește locul în societatea contemporană. Nu mai stau în picioare nici justificări învechite, conform cărora lipsesc femeile merituoase, în condițiile în care, de generații bune, femeile sunt absolvente de studii superioare și sunt prezente în câmpul muncii cot la cot cu bărbații. 

Mai mult, studiile arată că acolo unde femeile sunt mai bine reprezentate în politică, cresc și investițiile în educație, sănătate și politici de sprijin al familiei. 

Astfel, după 12 ani de profesorat în sistemul de educație public, cât și privat, îmi propun să duc în Consiliul Local teme și probleme despre care vorbesc și mă preocupă deja de mulți ani: creșterea calității actului educațional, accesul echitabil la educație de calitate sau proiecte ce țin de prevenirea și combaterea violenței asupra femeilor și fetelor. 

Consider că toți copiii, indiferent de familia din care provin sau de cartierul în care au avut norocul sau ghinionul să se nască, trebuie să aibă acces la o educație de calitate la o școală din apropierea casei. De ce copiii din Borhanci, Mănăștur, Someșeni sau zona Între Lacuri nu ar învăța într-o școală care să arate ca una din Olanda sau Marea Britanie, cu dotări moderne și facilități la standarde europene: cantină, spații de recreere, amfiteatre, săli de lectură sau săli de sport multifuncționale?

De asemenea, în Cluj-Napoca nu avem un adăpost permanent pentru victimele violenței domestice – de ce femeile agresate nu ar beneficia de un centru rezidențial în care să se poată refugia, să iasă din situația de criză și să își refacă viața?

Astăzi, într-un oraș cu valențe europene și abordări moderne, precum Cluj-Napoca, dincolo de proiectele din educație ce mi-au definit munca ultimilor ani, cred foarte mult și în importanța reprezentării proporționale și a unui echilibru în toate sferele vieții publice.”

Petruța Cristina Bocoș, Pro România: „Noi suntem implicate cu sufletul, nu doar cu mintea”

Petruța Cristina Bocoș figurează pe poziția 4 pe lista Pro România, are 41 de ani, de profesie jurist, lucrează ca mediator, deține și studii medicale și este lector de formare profesională pe specialitatea îngrijirea bătrânilor la domiciliu.

„Sunt înscrisă în Pro România încă de la înființare. M-am decis să fac politică și probabil că munca prestată în cadrul partidului m-a recomandat să fiu președinta pe municipiu a organizației de femei și, implicit, candidat la funcția de consilier local.

Consider că este foarte importantă implicarea femeilor în politică, în eforturile de a contribui la bunul mers al orașului, pentru că, vedeți dumneavoastră, noi suntem implicate cu sufletul, nu doar cu mintea. Și atunci, toate activitățile pe care le desfășurăm sunt preponderent sociale, ajutăm oamenii care au nevoie de noi și, în plus, consider că e nevoie și de o «mănușă» mai fină în politică, să zic așa.

Proiectele pe care eu personal mă axez sunt proiecte precum centre de stat accesibile vârstnicilor, ajutorul acordat persoanelor aflate în dificultate. Clujul are nevoie și de asemenea activități, există probleme în Cluj pe această componentă, nu e doar acea față frumoasă a orașului care se tot promovează, există persoane în vârstă care nu au unde să fie îngrijite. În acest sens, mă gândesc la derularea unui program de îngrijire a bătrânilor la domiciliu, deci latura socială mă preocupă în principal.”

Anca Florinela Ciubăncan, PSD: „Femeile fac diferența dintre o comunitate în care nu se face nimic și una care prosperă”

Anca Ciubăncan este președinta Organizației de Femei a PSD Cluj, președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Româno-Suedeze, și este pe primul loc al listei de candidați pentru Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.

„Am pornit pe acest drum pentru că noi suntem schimbarea pe care o așteptăm. Cred că la sfârșitul zilei trebuie să te simți mai bogat și mai împlinit ca om, datorită alegerilor făcute. De asemenea mă identific cu valorile social-democrate: libertatea, echitatea și justiția socială, solidaritatea, spiritul întreprinzător.

Sunt președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Româno-Suedeze. Susțin și promovez mediul de afaceri, antreprenorii, pentru că progresul și prosperitatea unui oraș european depind de succesul afacerilor locale. Consider că administrația locală trebuie să sprijine mult mai pregnant mediul de afaceri.

Dincolo de sfera profesională, iubesc cultura și arta. Acestea nu au granițe, nici culori politice. Prin proiectele mele am reunit oameni, am promovat arta adevărată și voi continua să susțin creatorii de frumos.

Menționez un proiect foarte drag sufletului meu, programat pe parcursul anului 2021, intitulat «Arta, românii și cultura în Italia» – o expoziție itinerantă, de largă reprezentare a artei și artiștilor români, care își propune să promoveze 365 de artiști plastici contemporani.

Femeile sunt prezente în peisajul politic românesc, în general, și clujean, în particular. Doamnele reușesc să comunice de multe ori mult mai eficient ca bărbații. Ce mai pot ele să aducă în discurs? Entuziasm, sinceritate, putere de argumentare, putere de muncă și atenția îndreptată spre oameni și valorile lor.

Femeile fac diferența dintre o comunitate care nu prosperă și una care prosperă. Spiritul gospodinei, instinctul matern, proiecția «cuibului» fac diferența în modul de lucru al unei femei.

Sunt multe lucruri care trebuie schimbate în administrație, și unul dintre ele îl reprezintă perspectiva funcționarului public și anume: administrația publică se face de către oameni pentru oameni. Superioritatea de la ghișeu trebuie să dispară. De asemenea, văd utilă instituirea unui sistem de evaluare și promovare bazat pe performanță.

La nivel instituțional consider benefică relaționarea corectă și transparentă cu cetățenii, alte instituții ale statului, mediul privat implicat în parteneriatele public-privat, cu organizațiile nonguvernamentale și instituțiile europene

Educația și sănătatea trebuie considerate priorități și la nivel local, Primăria Cluj-Napoca având un rol important în susținerea financiară și metodologică a instituțiilor de profil din municipiu.

Câteva din temele mele de lucru pentru viitorul mandat de consilier local sunt: construirea de noi creșe și grădinițe, traficul din centrul municipiului sau construirea de case sociale.

Cluj-Napoca trebuie să devină acasă pentru fiecare dintre noi. Confortul și siguranța trebuie să devină cu adevărat priorități. Confortul și siguranța se raportează la curățenie, aer nepoluat, apă de calitate, căldură și canalizare funcțională la prețuri rezonabile. De asemenea, civilizația implică iluminat stradal, parcuri și locuri de joacă pentru copii. Se poate și mai bine!”.

Bătălia pe Consiliul Județean Cluj e și mai aprigă

Bătălia este și mai crâncenă pentru cele 37 de poziții de consilieri județeni. Astfel, la scrutinul de la sfârșitul acestei săptămâni, electoratul va avea de ales dintre cei 413 candidați, 113 fiind femei (27,4%). Cele mai multe candidate sunt propuse de PNL (15), PSD (14), iar Partidul Socialist Român și PRM propun câte 13 candidate.

Celelalte formațiuni politice care aspiră la un loc în Consiliul Județean sunt UDMR, cu 44 de propuneri din care 12 nominalizări sunt femei, Partidul Forța Națională (27 de candidați, 10 femei), PPU-SL și Pro România (9 femei din 31 de candidați, respectiv 9 din 45), USR-PLUS (27 de candidați, 7 femei), AUR (17-3), ALDE (16-2), Partidul Republican (6-1), Partidul Verde (4-1). Avem, de asemenea, și o candidată independentă.

La nivel județean, un candidat din 4 este femeie

81 de localități (incluzând aici și municipiul Cluj-Napoca) plus Consiliul Județean Cluj sunt entitățile pentru care electoratul este așteptat la sfârșitul acestei săptămâni la urne. În total, pentru posturile de primari, consilieri locali, consilieri județeni, sau șef al Consiliului Județean Cluj candidează nu mai puțin de 7.042 de persoane.

Partidele sau alianțele politice propun 1.806 candidate la funcțiile enumerate mai sus, la care se adaugă alte 4 candidate independente. Excluzând Consiliul Județean Cluj, Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, din cele 7.042 de candidaturi, 6.347 sunt răsfirate în cele 80 de localități.

41 de femei visează să conducă comunitățile din care provin sau în care s-au stabilit, respectiv în 30 de localități (incluzând aici și municipiile Câmpia Turzii, Dej, Gherla). Două localități prezintă o situație inedită, în sensul în care numărul femeilor este mai mare decât cel al bărbaților.

Exemplul primăriței din Chinteni, Lucia Suciu, pare că a fost cu adevărat inspirațional, în contextul în care, aici, din patru candidați, trei sunt femei. Situația este aproape similară și în Apahida, unde dintre cei cinci candidați la fotoliul de primar, trei sunt femei.

Material realizat de Patrice Podină și Sandu Mureșan