Exemplu de bună practică: Serviciul de triaj telefonic ALOPEDI, dezvoltat la Cluj, în atenția Organizației Mondiale a Sănătății

ALOPEDI, serviciul de call center pentru probleme pediatrice, înființat din dorința medicilor din Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca de a sprijini copiii bolnavi și de a veni în întâmpinarea nevoii părinților de a primi un sfat medical din partea specialiștilor în domeniu, a fost recunoscut recent de Organizația Mondială a Sănătății ca un exemplu de bună practică în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la sistemul de sănătate.

Mai mult, O.M.S. și-a exprimat intenția de colaborare cu reprezentanții domeniului medical din România în vederea instituționalizării și integrării triajului telefonic în sistemul de telemedicină național. Scopul demersului este de a replica și extinde proiectul în cât mai multe unități pediatrice, inclusiv de pe teritoriul altor țări dar și de a instituționaliza telemedicina în România.

Reprezentantul O.M.S. în România, dr. Miljana Grbic, a numit Alopedi „un exemplu minunat despre cum putem îmbunătăți serviciile de sănătate și reconstrui mai bine sistemul în urma pandemiei COVID-19”. Ea a subliniat modelul de colaborare de succes între sectoarele public și privat și între sănătatea digitală și proiectele comunitare, spunând că acest lucru ar putea fi împărtășit și implementat de alte țări.

AloPedi este un serviciu de triaj telefonic care în acest moment nu este cuprins în legislația din România privind telemedicina, deși acest lucru a fost solicitat de coordonatorii săi. Cu atât maim ult, reprezentanții Ministerului Sănătății, reprezentanții spitalelor, pacienții și profesioniștii din cadrul Colegiului Medicilor din România au convenit să lucreze împreună pentru a îmbunătăți înțelegerea telemedicinei în plan național.

La Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii call center-ul AloPedi funcționează de la începutul anului 2014 cu acordul Ministerului Sănătății, iar linia de gardă, asigurată în permanență de un medic, este finanțată tot de către Ministerul Sănătății. Mai există inclusiv un protocol semnat cu serviciul de ambulanță.

„Rămânem însă un serviciu de triaj telefonic”, a subliniat pentru Transilvania Reporter doamna Daniela Dreghiciu, medic primar pediatru și coordonatoare ALOPEDI.

„Atunci când părintele sună, medicul îi adresează întrebări în cascadă astfel încât să poată stabili momentul optim al consultului. Foarte rar este nevoie de intervenția serviciului de ambulanță. În 2020 au fost doar șase intervenții ale Serviciului de ambulanță din peste 9.000 de apeluri. Părinții au înțeles în acești șapte ani care este rolul serviciului AloPedi. Nu este acela al unui serviciu de urgență, ci acela al unui serviciu de triaj”, explică medicul Daniela Dreghiciu.

O parte dintre părinții care apelează serviciul sunt îndrumați spre serviciile de urgență, dar în funcție de problema copilului trebuie ales serviciul potrivit, subliniază medicul pediatru Daniela Dreghiciu. Anual, se menține un procent de 68-70% dintre părinți care beneficiază de recomandări de îngrijire a copilului la domiciliu, plus comunicarea semnelor de alarmă la apariția cărora copilul trebuie dus într-un serviciu de urgență.

„Cât să aștept? Este întrebarea cel mai des adresată de părinți la telefon și de aceea este important să se cunoască aceste semnale de alarmă”, mai spune medicul Daniela Dreghiciu.

În 2020, Organizația Mondială a Sănătății a făcut o evaluare a serviciilor medicale acordate pacienților care nu prezentau COVID și în cadrul acestei evaluări a fost evaluat și ALOPEDI. Reprezentanții biroului O.M.S. pentru România au evaluat ALOPEDI timp de două zile și decizia finală a fost că susțin acest serviciu, că este un serviciu eficient, care merită dezvoltat și eventual replicat în alte spitale.

„Noi, ca serviciu, ne aflăm sub tutela Ministerului Sănătății și acest lucru reprezintă un avantaj. Ideal ar fi, însă, ca orice serviciu de triaj, în momentul înființării, să fie cuprins în legislație”, precizează medicul Daniela Dreghiciu.

ALOPEDI și-ar putea extinde serviciile în viitor și spre pacienții cu boli cronice care apelează de obicei la medicii curanți. „Considerăm, însă, că nu este o soluție ca indiferent de oră și de zi, medicul curant să fie apelat de pacienți. Înțelegem că pentru pacient pare o soluție comodă, dar trebuie avut în vedere că și medicul respectiv are o viață personală. Ca urmare și aceste tipuri de servicii ar trebui preluate de serviciile de telemedicină”, consideră coordonatoarea ALOPEDI.

Sediul call center-ului ALOPEDI se află la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca, personalul fiind format din medici aflați în contract de gărzi cu acest spital. Pentru a se asigura permanența serviciului, numărul de medici variază, în general, între 35 și 40. Pentru ALOPEDI se asigură un serviciu de gardă, pe ture, respectiv trei ture în 24 de ore.

Deși din 2014 a început funcționarea call center-ului, a fost nevoie de un an de pregătire. O altfel de medicină nu o înveți la școală, spune medicul Daniela Dreghiciu. Timp de un an de zile au avut loc cursuri de pregătire a medicilor și demersuri pentru elaborarea unui algoritm pe baza căruia medicii adresează întrebări punctuale despre starea copilului.

„Inițial, serviciul a fost gândit în ideea de a oferi servicii de cea mai bună calitate pentru Zona Metropolitană Cluj pentru că pe Cluj cunoaștem liniile de gardă existente și știam cu exactitate spre ce spital să îndrumăm părinții, în funcție de problema copiilor.

De exemplu, știam că în Cluj există linie de gardă de chirurgie maxilo-facială, linie de gardă de oftalmologie, dar nu există linie de gardă dermatologie. Părinții, însă, au început să sune de peste tot și nu e deontologic să refuzi o astfel de cerere. A trebuit să găsim o formulă. Astfel, am început să evaluăm gravitatea situației fiecărui copil, indiferent dacă sună de pe teritoriul țării sau nu. Desigur, părinții din Cluj, față de părinții din Anglia, de exemplu, au un avantaj pentru că știm exact locul spre care să îi îndrumăm. Pe când celor din alte țări le spunem, după caz, dacă trebuie să fie văzut de urgență în interval de două ore, dar nu putem să le recomandăm cel mai apropiat serviciu de urgență”, a mai precizat medicul primar Pediatrie Daniela Dreghiciu.

În ceea ce privește solicitările telefonice în perioada pandemiei, coordonatoarea ALOPEDI a precizat că distanțarea socială a făcut ca numărul apelurilor să scadă.

„Marea majoritate a problemelor copiilor sunt probleme infecțioase, dar având în vedere că interacțiune în colectivitate a fost minimă, per ansamblu, patologia la copii a fost în număr mai redus decât în alți ani. La ALOPEDI, de exemplu, a scăzut cu 20% numărul de apeluri pentru probleme acute de tip răceală sau tuse. Dar rămân peste 9.000 de apeluri care ne spun că mii de copii au beneficiat de acest serviciu”, a declarat medicul Daniela Dreghiciu.

Citiți mai multe despre reglementarea telemedicinei în România, în interviul acordat de avocatul Mihnea-Dan Radu, din partea Societății Civile de Avocaţi Revnic, Cristian și Asociaţii. El a explicat pentru Transilvania Reporter care sunt neajunsurile legislației din România privind telemedicina, inclusiv eventualele probleme legale care ar putea interveni în furnizarea serviciilor medicale la distanță.

Interviu cu avocatul Mihnea-Dan Radu: Telemedicina în România. Reglementări și neajunsuri