E oficial: tinerii medici pleacă pe capete imediat după absolvire. 84,7%, cifra unui potențial colaps în sistemul medical românesc

Nu reprezintă o surpriză faptul că tinerii medici aleg să plece în străinătate a profesa, dar acum problema este oficială, potrivit unui studiu realizat de către Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca. Astfel, potrivit studiului care a vizat exclusiv „populația” de studenți români din universitatea care are peste 9000 de elevi, 84,7% dintre absolvenții la nivel de licență iau în considerare posiblitatea de a pleca în străinătate pentru a profesa. Într-un interviu acordat Transilvania Reporter, decanul Facultății de Medicină din cadrul UMF Cluj, Anca Buzoianu, a explicat motivele pentru care tinerii pleacă, de ce în mod aproape straniu nu salariile mici sunt principala problemă, dar și posibilele soluții pentru a rezolva o problemă care ar putea avea ca efect final colapsul unui sistem de sănătate publică ce oricum are numeroase probleme.

Potrivit studiului, primul de acest gen realizat în România, 84,7% dintre respondenții la chestionar au spus că iau în considerare posibilitatea de a pleca în străinătate imediat după absolvire. Potrivit studiului, destinația preferată este Germania, 34,1% exprimându-și dorința de a pleca în această țară pentru a profesa. Pe de altă parte însă, mulți dintre cei aproape 85% spun că doresc să plece pentru specializare și nu neapărat pentru a se stabili pe o perioadă foarte lungă într-o altă țară.

„Există un procent cuprins între 15 și 20% care nu vor să plece. Nici eu de exemplu nu am vrut asta niciodată. Sunt oameni mai reticenți la experiențe noi. Apoi, sunt 30% care vor să plece de principiu, dar nu au făcut nimic în acest sens și nu au nimic clar. Dar mai sunt peste 40% care au planul stabilit foarte clar. Au deja  locul de muncă găsit, au atestate de limbă și mulți dintre ei au dat la Medicină în vederea unei cariere în alte țări. Este o cifră dezamăgitoare cu care trebuie să ne acomodăm. Dacă trendul continuă, sistemul nostru medical va intra în colaps pentru că nu pregătim atât de mulți medici cât să ne rămână. Fenomenul are însă loc în toată Europa. Medicii din Germania merg în Elveția, cei din Elveția merg în Nord și toți merg în SUA unde sunt cele mai mari salarii”, a explică Anca Buzoianu, decanul UMF.

De ce pleacă medicii?

Salariile mici ar părea răspunsul cel mai la îndemână. Adevărul nu este departe, însă concluziile studiului realizat de către UMF arată că cei mai mulți tineri sunt nemulțumiți de alte aspecte care caracterizează sistemul public de sănătate din România, astfel că salariile mici în comparație cu cele din străinătate, sunt doar ultima picătură care umple un pahar oricum plin.

„Sunt multe motivele pentru care pleacă. În primul an în care am făcut acest chestionar, ne-a surprins faptul că motivația principală pentru a pleca nu este legată de aspectul financiar. Cei mai mulți pleacă pentru că în străinătate sunt mai bine pregătiți, pleacă pentru că în străinătate au acces la tehnici mai avansate cu care să lucreze, pleacă pentru că acolo au acces la alte dotări și mai pleacă pentru că în străinătate se pot valida ca profesioniști. Dar este important să spunem că dintre cei 85%, doar 25% nu se mai întorc, iar restul spun că vor să meargă doar pentru specializare. Sigur, nu știm câți chiar se mai întorc”, mai explică decanul UMF.

Cei care nu pleacă, preferă centrele universitare cum este cazul Clujului. În orașele mari din țară, actul medical este la parametri acceptabili, chiar dacă și aici lipsesc multe resurse, iar numărul de medici este în continuare prea mic. Problemele cu adevărat importante apar în orașele mici și mai ales în mediul rural, unde să găsești un medic sau servicii medicale de calitate, se poate dovedi a fi o provocare foarte mare. Motivul? Prea puțini sunt  cei care după 11 ani de școală ar alege un sat uitat de lume și, mai ales, de fonduri și interes din partea autorităților publice.

„În primul rând, nicăieri nu este ca acasă. Patriotismul poate exista, dincolo de vorbe goale. Tânăra generație are acest sentiment al apartenenței de țară, dincolo de pragmatismulul care îi caracterizează. Mulți își doresc să rămână acasă. O problemă cu care ne confruntăm ține de faptul că medicii vor să lucreze nu la țară, nu în orașe mici, ci în centre universitare precum Cluj sau București, în care se practică totuşi medicina secolului 21. Iar asta este o problemă. Când reușești să prinzi un post într-un centru universitar, cei care fac asta rămân. Problema este în orașele mici, unde posturile scoase la concurs rămân neocupate. Nici nu mai are rost să discutăm despre sistemul de sănătate din mediul rural, care din acest punct de vedere este la pământ. Libera circulație însă face ca orice medic să profeseze pe piața globală, fără nicio problemă. Lipsa medicilor generaliști în mediul rural este o problemă globală și problema ține de cum am putea să ținem pasul cu schimbările din sănătate, în contextul în care proporția persoanelor vârstnice este tot mai mare”, mai spune Anca Buzoianu.

Investim în medicii altora

Exodul medicilor provoacă și o problemă simplă de ordin economic. Statul investește în studenți prin locurile bugetate din universități, iar aceștia pleacă în străinătate chiar în momentul în care ar fi cazul să „dea înapoi”. În mod evident, fiind stat membru al UE, statul nu poate impune unei persoane unde să profeseze, dar problema rămâne.

„În fiecare an, statul trimite o alocație bugetară pentru fiecare student. La noi, singurii studenții la taxă sunt cei străini. Pregătirea unui medic costă statul, în total, cam 12.000 de euro, bani care se pierd dacă medicul pleacă imediat după ce a absolvit. Acei bani se pierd de la noi și se regăsesc în bugetele țării în care aceștia pleacă. Nu îi poți obliga să nu plece, pentru că piața este liberă, dar trebuie găsită o soluție echitabilă prin care cei care pleacă ori să plătească, ori să profeseze o anumită perioadă în țară”, explică decanul.

Problema pare a fi o noutate pentru factorii de decizie din România, care întârzie să ia măsuri pentru a ameliora efectele și proporțiile exodului.

„Cred că ne-a luat prin surprindere și nu am fost deloc pregătiți. Nu ne-am dat seama de amploarea fenomenului în contextul în care în șapte ani au plecat 14.000 de medici. Nu e târziu să facem ca sistemul sanitar să fie dezirabil pentru tineri, dar trebuie făcut ceva. Ei își doresc să rămână în România, dar totul depinde de condițiile de lucru dar și de accesul la posturi pe bază, de meritocrație. Avem insule de normalitate din aceste puncte de vedere, cum este cazul Clujului, dar nu este suficient. Cei care găsesc loc la Cluj, nu ar pleca, dar problema este că nu poți să rămână toți la Cluj. E nevoie de o distribuție completă, în toată țara, a medicilor”, explică Anca Buzoianu.

Între timp, un pansament vine din sistemul privat de sănătate, care prin simpla-i existență ajută și sistemul public. Potrivit studiului UMF, 56,8% dintre respondenți doresc să lucreze simultan atât la stat cât și la privat, acolo unde condițiile, dar și salariile, sunt mai bune. Astfel, mulți medici rămân acasă, iar sectorul public beneficiază de pe urma muncii lor.

„Sectorul privat poate ajuta și el la păstrarea medicilor în sistemul public de sănătate. La privat, medicii au găsit locuri de muncă cu salarii mai mari. Sunt mulți care lucrează și doar în privat, iar dacă se dezvoltă în același ritm, ce se întâmplă în sectorul privat ar putea fi o soluție pentru a ne ține medicii în țară. Și în Cluj, din câte știm, se dezvoltă tot mai mult prin apariția de spitale private mari. Spitalele private pot reprezenta și o formă de concurență pentru sistemul public care acum nu este motivat de nimic pentru a crește în privința calității. Când apare alternativa, apare concurența și progresul. În România, sectorul privat este la început și este loc pentru ambele sisteme. Reforma în sănătate este necesară, dar se face greu pentru că vorbim despre un sistem-mamut, unde orice schimbare are nevoie de timp”, este de părere Anca Buzoianu.

Ce putem face? Să ne trezim, cel mai probabil. Cert este faptul că tinerii medici pleacă, aproape alungați de un sistem care în mod vizibil nu corespunde cu dorințele pe care le poate avea un tânăr. Reformarea sistemului public necesită timp și resurse, însă primii pași pot fi foarte importanți. Un astfel de prim pas ar putea presupune o mai strânsă legătură cu cei care pleacă în străinătate.

„Vorbim de fapt despre sistemul Alumni. Ții legătura cu studenții tăi, le urmărești traseul și cariera și păstrezi o relație prin care ei pot aduce un plus de valoare locului din care au plecat. Orice profesionist pe care îl inviți în calitate de expert vine din mândrie profesională, din onoare și din dor de casă. La universitățile din SUA, alumnii sunt o forță. Ei țin legătura, se ajută și ajută și universitatea de la care au plecat. Există dragostea față de școala care te-a format și ai sentimentul de apartenență la o comunitate la care ții de-a lungul vieții și întorci ceva spre comunitate”, mai spune Anca Buzoianu, decanul Facultății de Medicină din cadrul UMF Cluj.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu