Cum au ajuns fondurile europene la Ploscoș

Asfaltarea pe DC 69, între Ploscoș și Crairât, va începe în martie și se va încheia anul acesta, în toamnă | Foto: Dan Bodea

Și cele mai mici comunități pot beneficia de fonduri europene. Un exemplu este Ploscoș, comuna cu cea mai mică populație din toate cele șase județe al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest și localitatea cu cel mai mic buget din județul Cluj.

În noiembrie anul trecut, la Ploscoș a „aterizat” prima achiziție prin fonduri europene, un buldo-excavator, care deja a fost folosit la deszăpezire, peste iarnă. De asemenea, drumul de pământ care leagă centrul de comună de un sat aparținător,  Crairât, va fi asfaltat cu fonduri europene. Proiectul a fost contractat, lucrările licitate, un prim strat de pietriș a fost așternut în toamnă, iar în luna martie vor începe lucrările propriu-zise. În completare, alt drum comunal important va fi asfaltat cu fonduri guvernamentale.

Satul de la capătul drumului

Ploscoșul este cunoscut în județul Cluj mai ales ca locul de naștere al fotbalistului Ioan Sabău, al cărui tată a și fost primar al localității, până în 2012. Comuna este situată la capătul drumului de asfalt care trece prin fața Salinei Turda, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România. Din dreptul Salinei, mai sunt 12 kilometri și se ajunge în centrul comunei. Mai departe de Ploscoș, nu mai există asfalt.

Potrivit Planului de Dezvoltare Regională Transilvania Nord 2014-2020, Ploscoș este cea mai mică unitate administrativ-teritorială de pe raza celor șase județe care formează regiunea (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj), cu o populație de 702 locuitori, potrivit recensământului din 2011.

Acum, sunt și mai puțini. „În 2012, când am fost ales primar, erau 667 de locuitori. De atunci, s-au născut doar 2-3 copii. Sunt cam 650 de locuitori acum, dintre care în jur de 500 chiar locuiesc în cele patru sate ale comunei, iar ceilalți sunt plecați”, spune primarul din Ploscoș, Aurel Truță (66 de ani).

Intrarea în Ploscoș – clădiri noi și o fântână cu cumpănă| Foto: Dan Bodea

Ploscoșul nu a atras niciun euro din fonduri europene în timpul precedentului exercițiu bugetar, 2007-2013. Lucrurile s-au schimbat în 2016, când, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală s-a depus un proiect câștigător, în valoare de 932.507 euro. Suma este enormă, pentru o localitate care în 2018 a avut un buget de venituri proprii de 4,5 milioane de lei, adică un milion de euro. „Practic, înseamnă tot bugetul nostru, pe un an. Așa că, vă dați seama că nu puteam face o asemenea investiție din banii comunei niciodată”, spune primarul Truță.

Semne de viață

Comunele cu puțini locuitori primesc punctaje mai mici la selectarea proiectelor, față de cele cu populație mai mare, astfel că pornesc din start cu un handicap, spune primarul. Astfel se explică și un eșec, la un proiect pentru un alt drum, agricol, depus în 2017. Și tot așa se explică și un prim eșec, în 2015, al proiectului aflat acum în derulare, care nu a fost selectat spre finanțare, din cauza punctajului prea mic. Abia în 2016, când competiția a fost mai lejeră, a primit finanțarea, iar o parte din sumă, aproximativ o treime, a fost deja virată în conturile primăriei locale.

Așa că, acum, chiar în centrul satului, după un podeț situat lângă principala intersecție – unde se află și postul de poliție, și școala gimnazială și biserica – a răsărit un panou branduit cu însemnele UE, care anunță investiția. „Dacă ține vremea cu noi, după 15 martie încep lucrările, iar până în toamnă va fi asfalt până în satul Crairât și toate ulițele acestui sat vor asfaltate”, spune primarul. În total, este vorba de un drum de trei kilometri și ulițele satului Crairât, pe o lungime cumulată de 6,354 kilometri. Într-o prima fază, ca să poate fi practicabil peste iarnă, pe drum a fost așternut un strat de pietriș.

Calculată pe cap de locuitor, investiția în drumul dintre Ploscoș și Crairât înseamnă peste 1.400 de euro. E o sumă apreciabilă, într-o comună unde există, cu totul, cam zece agenți economici, și unde o casă cu grădină mare costă între 10 și 12.000 de euro.

Primarul Aurel Truță și buldo-excavatorul cumpărat pe fonduri europene | Foto: Dan Bodea

Altă achiziție pe fonduri europene a administrației locale este un buldo-excavator galben-lucios, parcat în curtea primăriei. Poate părea o bagatelă, dar, la nivel de Ploscoș, e un utilaj foarte folositor. A costat 76.500 de euro, cu accesorii cu tot. Are dispozitive pentru săpat șanțuri, curățat zăpada, dar și o mașină de tocat resturi vegetale, care se montează pe un braț al cupei.

Buldo-excavatorul a fost cumpărat prin alt program european, accesat prin intermediul Grupului de Acțiune Locală „Lider Cluj”. „Acum că îl avem, vrem să-l punem la treabă, să îi ajutăm, contra cost, pe oameni să taie vegetația, sa-și amenajeze șanțuri etc. Mai rotunjim veniturile, că în rest, e greu numai din impozitele și taxele locale și ce ne mai dă Consiliul Județean”.

Fonduri și în agricultură

În ceea ce privește fondurile pentru mediul privat, sunt doi fermieri care au primit ajutoare de câte 40.000 de euro pentru instalare, dar grosul a intrat prin cele cinci asociații agricole, care s-au dotat cu utilaje. „Practic, nu mai există în comună niciun tractor mai vechi de 2009”, spune primarul Aurel Truță, la bază inginer agronom. Asociațiile agricole sunt societaăți comerciale care au cumpărat sau arendat terenurile de la localnici, pe care cultivă rapiță, grâu, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, porumb și soia. Rezultatele se văd cu ochiul liber, pe ogoarele din jurul satului, lucrate impecabil. „Dacă s-ar cultiva peste tot pământul ca aici, ar fi bine în toată țara românească”, subliniază Aurel Truță, cu un ton filozofic, în asentimentul unui localnic, ajuns cu treabă pe la primărie.

O altă investiție care vizează Ploscoșul este proiectul-gigant al Companiei de Apă Arieș (CAA), din Turda, de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și canalizare, tot pe fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare. În comună, există deja rețea de apă potabilă, dar una rudimentară, care dă rateuri în perioadele de secetă. Proiectul CAA înseamnă modernizarea rețelei existente, fără a se introduce însă și canalizare, deoarece comuna are sub 2.000 de locuitori, așa că nu a fost eligibilă și pentru canalizare.

Ogoarele din jurul Ploscoșului și drumul care va fi asfaltat cu fonduri europene | Foto: Dan Bodea

„Sunt bani în privat, prin firmele agricole și tinerii fermieri, sunt bani în administrație, prin ce facem noi, sunt bani în rețeaua de apă… Fără fonduri europene, nu poți să faci nimic”, conchide primarul celei mai mici comune din Transilvania de Nord.

Cum vin banii

Buldo-excavatorul a fost cumpărat în cadrul proiectului „Dotare serviciu voluntar pentru situații de urgență Comuna Ploscoș”, în valoare de 76.500 de euro, prin intermediul Grupului de Acțiune Locală (GAL) „Lider Cluj”. GAL-urile sunt asocieri ale mai multor comune, făcute cu scopul de accesa fonduri europene dedicate, prin programul LEADER, parte componentă a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Drumul Comunal 69 dintre Ploscoș și Crairât și asfaltarea ulițelor din Crairât sunt obiectul proiectului „Asfaltare drumuri și străzi în comuna Ploscoș”, finanțat cu 932.507 euro prin PNDR, Submăsura 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică.

[stextbox id=’custom’ caption=’Spre Valea Florilor, prin PNDL’]Valea Florilor, satul unde s-a născut și Ioan Sabău, este al doilea cel mai mare al comunei, și se leagă de Ploscoș printr-un drum care pornește din aceeași intersecție din care pleacă și drumul spre Crairât. Acesta va fi asfaltat, dar prin fonduri guvernamentale, prin Planul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), în cadrul unui proiect în valoare de 4,8 milioane de lei. Licitația a avut loc în noiembrie anul trecut și a fost câștigată de aceeași firmă care face și drumul cu finanțare europeană.[/stextbox]


Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Transilvania REPORTER în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Marius says:

    Și gazul metan ar fi foarte important ,ca toate sate de lângă comuna Ploscos au gaz metan

Postaţi un comentariu