Clujul viitorului: hub-uri educaționale în cel mai nou cartier al orașului

Foto: Dan Bodea

Joi a avut loc o nouă dezbatere publică CIIC online, tema acesteia fiind „Infrastructura educațională” ca parte a seriei de consultări publice pentru realizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030. Au participat la dezbaterea online primarul Emil Boc, inspectorul școlar general al ISJ Cluj, Marinela Marc, Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, Marius Cristea, Expert Dezvoltare Urbană Banca Mondială, arhitectul și urbanistul Adrian Țuțuianu, Cornel Cătoi, rector al USAMV, Daniel David, rector al UBB, Bálint Markó, prorector al UBB și alții.

În intervenția lui, primarul Emil Boc a asigurat că, în acest moment, toate școlile din Cluj, care urmează scenariul învățământului online, au infrastructura aferentă pentru desfășurarea acestui tip de învățământ, respectiv dotări cu fibră optică, aparatură de specialitate, tablete și Wi-Fi. Emil Boc a amintit că pandemia ne-a demonstrat că 69% din profesorii din UE au avut primul contact cu tehnologia digitală de predare abia cu ocazia pandemiei.

Mihai Mera, fost elev al Liceului de Informatică „Tiberiu Popoviciu”, a precizat că profesorii trebuie să știe să folosească infrastructura digitală și că există refuzuri ale profesorilor în a înțelege elevii din ziua de azi.

„Trebuie investit și în nevoile elevului, dar și ale profesorului. Profesorul trebuie să vină cu pregătirea necesară folosirii infrastructurii digitale”, a spus Mihai Mera.

Un proiect major al Clujului pe infrastructura educațională este de a crea în zona Borhanci și Sopor hub-uri educaționale care să cuprindă creșă, grădiniță, școală, liceu. „Terenurile sunt fezabile și intrăm în linie dreaptă pentru a pregăti instituirea acestui hub educațional în Borhanci, pe un teren proprietate a primăriei”, a spus Emil Boc.

Primarul a mai insistat asupra activităților sportive în curțile școlilor care să fie deschise permanent și să beneficieze de instructori pentru diferite sporturi. De asemenea, a fost adusă în discuție și dimensiunea verde a infrastructurii școlare prin plantarea de arbori în fiecare unitate și s-au prezentat proiectele aflate în derulare care privesc infrastructura educațională. Nu în ultimul rând s-a vorbit și despre învățământul inclusiv, respectiv integrarea, nu segregarea, copiilor care provin din familii dezavantajate.

„Educația este tichetul ieșirii din sărăcie”, a spus Emil Boc.

Care sunt principalele provocări din domeniul educației la nivelul Zonei Metropolitane Cluj?

În cadrul dezbaterii a fost prezentată și analiza Băncii Mondiale cu privire la tema discutată, respectiv un sondaj realizat pe baza nevoilor cetățenilor zonei metropolitane, inclusiv comunele din zona orașului.

„S-a observat un nivel ridicat de satisfacție în ceea ce privește infrastructura educațională existentă, însă cu privire la disponibilitatea acestora mai există deficiențe mai ales la nivelul comunelor din jur. Problemele sunt și mai mari în ceea ce privește acoperirea infrastructurii creșelor, nivelul de satisfacție fiind de doar 50%”, a spus Marius Cristea, expert Banca Mondială.

Astfel, una dintre provocări ar fi deficitul de locuri în creșe, având în vedere că în intervalul 2014-2019, a fost înregistrată o creștere a numărului de copii înscriși în creșe, de circa 37,6% (+445 copii). Acestea funcționează doar în Cluj-Napoca, Florești și Apahida, în ultimele două capacitatea fiind de maxim 100 de locuri.

Municipiul Cluj-Napoca ocupă locul 2 la nivel național în funcție de numărul de copii în creșe (1.453), după București (4.366 de copii).

Alte provocări, conform studiului Băncii Mondiale, sunt  „navetismul școlar”, mai exact disparitatea între reședința copilului și locul de studiu, infrastructura sportivă școlară deficitară cu precădere în comunele din ZMC sau numărul insuficient de locuri în căminele studențești.

Totuși, cea mai ridicată promovabilitate din țară la Evaluarea națională-Bacalaureat o are Clujul, iar învățământul privat este de calitate. Un alt punct forte îl reprezintă sistemul de transport școlar, cu conexiuni în multe cartiere ale Clujului și preocuparea pentru educația incluzivă.

„Ca cifră generală avem o creștere de 9% a populației școlare în doar cinci ani și o creștere a numărului de studenți străini, peste 5000, cu 43% mai mulți decât acum cinci ani”, a mai spus Marius Cristea.

Ghid de amenajare a curților școlilor

Arhitectul Adrian Țuțuianu a prezentat extrase dintr-un ghid de amenajare a curților școlilor și metodele prin care ar trebui restaurate, cu raportări la alte școli și locuri de joacă din lume. Platformele de beton actuale și spațiile verzi nevalorificate au fost subiectele principale ale discuției.

Educația ca și furnizor de experiențe

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, a precizat că legea educației permite municipalităților să ofere copiilor și conținuturi nu doar infrastructură. Acesta a oferit câteva exemple de măsuri care pot fi luate la nivelul municipiului:

„Aș recomanda fuziunile pe orizontală ale școlilor care ar presupune plasarea sub conducerea directorilor performanți a școlilor care sunt mai puțin performante. Este o foarte bună ideea unui campus educațional. Alt element este legat de o rețea de transport bine gândită.

Universul experiențial al copiilor a scăzut. Copiii au transferat acest univers al experiențelor în universul virtual. Municipalitatea poate schimba asta prin anumite mediateci în cartiere, de exemplu, prin laboratoare deschise și nu în ultimul rând implicarea municipalității în activități after school.

Aș mai sugera un inventar al infrastructurii sportive din oraș și un inventar al competențelor și al resurselor umane.

Un ultim punct important ar fi fuziunea universităților. E un proces de lungă durată, dar ar fi indicat să ne gândim la acest aspect.

Aș mai da un exemplu de bună practică din Chișinău unde a fost făcută o aplicație de înscriere online a copiilor în creșe, grădinițe și școli”, a transmis Daniel Funeriu.

„Nu se mai ocupă nimeni de educația adulților”

Inspectorul școlar general al ISJ Cluj, Marinela Marc, a precizat că vor fi demarate curând discuții în cadrul clusterului de educație cu operatorii economici pentru a oferi clase de învățământ profesional cerute pe piața muncii.

„Poate ar fi cazul împreună cu reprezentanții mediului universitar să ne gândim și la propunerea de noi meserii pentru codul ocupațiilor din România pentru că trebuie să pregătim absolvenți care să se plieze pe o piață a muncii care poate acum nu există.

Vorbeam în această perioadă de pandemie cu colegi din țară care cred că nouă, la Cluj, ne este mai ușor. Avem problemele noastre, în multe școli este nevoie de refacerea infrastructurii, a curților școlilor și cred că dincolo de asta, școlile trebuie să devină motoare ale cartierelor și ale comunităților, în care să ne ocupăm și de educația adulților. Nu se mai ocupă nimeni de educația adulților. Sunt foarte mulți părinți care nu știu să abordeze educația propriilor copii în familie și comunicarea cu aceștia”, a spus Marinela Marc.

În scurta sa intervenție, Daniel David, rectorul UBB a precizat că dacă nu se va face integrare metropolitană, Clujul va pierde orice avantaj competitiv.

„Există orgolii în toate universitățile dar trebuie depășite aceste orgolii. UBB va susține mereu această idee. Noi credem în campus metropolitan și în dezvoltare în oraș și în afara orașului. Altfel rămânem mari stele locale, dar stele de iarmaroc”, a spus Daniel David.

Puteți revedea mai jos dezbaterea de ieri:

Stategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 -2030 este realizată de Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj și experții Băncii Mondiale.

Dezbaterea este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Distribuie:

Postaţi un comentariu