Clujul neturistic, dar cu turism în creștere

Foto: Dan Bodea

Clujul este dat, tot mai des, ca exemplu de bune practici, fie că vorbim de mediul universitar și științific, de dezvoltarea de care se bucură datorită atragerii investitorilor străini, de rata scăzută a șomajului sau de organizarea de evenimente. Există, însă, un capitol, la care stagnează: turismul, iar acest lucru devine din ce în ce mai vizibil, tocmai prin asociere cu toate cele amintite.

Cluj-Napoca se poziționează în Europa și în țară ca un oraș valoros și reprezentativ din punct de vedere istoric, cultural, educativ și identitar, iar județul Cluj se bucură de un areal natural variat și localități bogate în tradiții multietnice. Totuși, nu reușește să ofere o experiență turistică completă celor care ar dori să-l străbată și să-l cunoască sub toate aspectele.

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj, proiect al Consiliului Județean, început în 2014 prin absorbție de fonduri europene, prezintă atracțiile din județ, dar nu poate pune la dispoziția turiștilor tururi organizate sau măcar transport special către destinațiile pe care le promovează. De asemenea, există o problemă cu modul în care se prezintă destinațiile turistice din județ. Nu au o administrare unitară, astfel că există zone sau obiective primitoare, ca Salina Turda, în administrația autorităților locale, Cheile Turzii, cu trasee amenajate de echipele de la Salvamont, sau zone în care singurul mijloc de transport e mașina personală, care nu dispun de toalete publice sau al căror program cei de la punctul de informare nu-l pot da pentru că nu intră în administrarea județeană.

Centrul de Informare Turistică al Primăriei Cluj-Napoca de pe Bld. Eroilor | Foto: Dan Bodea

Nici orașul Cluj nu se prezintă mai bine în ceea ce privește orientarea spre turiști. Există și aici un punct de informare, dar, așa cum prevede, în analiza orașului, Strategia de dezvoltare turistică a municipiului, nu există spații pentru autocare, aproape de centru, unde turiștii să se poată îmbarca și debarca, unele obiective turistice nu sunt valorificate la adevărata lor valoare (spre exemplu, muzeele se caracterizează printr-un grad scăzut de interactivitate cu turiștii) sau semnalizarea turistică este insuficient dezvoltată. Cu toate acestea, orașul a cunoscut în ultimii ani o creștere a numărului turiștilor. Dacă în 2014, au rămas în Cluj cel puțin o noapte, 262.578 persoane, în 2017 au fost 470.727.

Turişti asiatici în Piaţa Muzeului | Foto: Dan Bodea

Acest fapt se datorează evenimentelor și strategiei culturale, după cum spune Cristina Bolog, lector universitar la catedra de Geografie Umană şi Turism din cadrul UBB și fondatoare a asociației Cluj Guided Tours. „În 2015, titlul de Capitală Europeană a Tineretului a fost asumat de oraș, iar acela a fost un moment foarte important. Adică puteam să nu facem nimic cu el, cum au făcut alte orașe. De atunci, practic, a fost folosit și ca model pentru ce ar fi urmat să fie Capitală Culturală Europeană 2021 și continuă să aplice acea strategie Centrul Cultural Clujean, care a preluat-o complet și o duce mai departe, iar continuitatea e foarte importantă”, afirmă specialisul Cristina Bolog. Tot ea adaugă: „e un paradox județul comparativ cu orașul. Județul e foarte puțin dezvoltat. În primul rând, nu există mijloacele de transport care să trimită turiștii acolo și atunci agențiile nu produc pachete turistice pentru județ, pentru că știu că nu este flux turistic decât în anumite perioade”.

OMD-ul, soluția pentru Clujul turistic

Luna aceasta se face un an de când a fost dată Hotărârea de Guvern pentru „aprobarea procedurii de înfiinţare, funcţionare, acreditare şi reacreditare a organizaţiilor de management al destinaţiei (OMD)”. Anca Nedea Pavel, fost președinte al Autorității Naționale de Turism, cea care a promovat acest concept, spunea, la vremea respectivă, că OMD-ul „recunoaște dreptul organizațiilor și federațiilor patronale din turism de a se implica, prin lege, în administrarea judicioasă a resurselor naturale și antropice ale destinației turistice, alături de autoritățile locale. Cred că în 25 de ani este modul de a aborda turismul pe care nu l-am reușit până acum. Mai mult, recunoaște dreptul reprezentanților mediului privat de a avea o voce, a gândi, de a acționa în direcția dezvoltării destinației turistice. Asta înseamnă nu numai turism, ci toate breslele care câștigă din turism. Rolul OMD este impulsionarea dezvoltării, nu frânarea ei. Sunt destinații turistice în România care nu pot fi corectate foarte mult, s-a construit mult și prost, dar sunt multe destinații care, din fericire, nu au ajuns în acest punct extrem. OMD-ul le va putea dezvolta”.

Așadar, OMD-urile sunt organizații prin intermediul cărora autoritățile pot colabora cu mediul privat din turism în folosul turistului, dar și al comunității. La Cluj, s-a încercat o astfel de asociere încă de dinainte de hotărârea Guvernului, dar nu a funcționat.

În 2011, la inițiativa fostului președinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, filiala Cluj, Martin Bikfalvi, s-a format Asociația pentru Dezvoltarea Turismului Clujean. Au fost cooptate atunci în parteneriat 10 entități: Municipiul Cluj-Napoca, Patronatul Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România, Județul Cluj, Camera de Comerț și Industrie Cluj, Asociația Hotelierilor Clujeni, Asociația Youth Hostel România, Asociația Meșterilor Populari Clujeni, Asociația Open Bridge Consortium – Asociația Culturală și de Afaceri Cluj-Suwon, Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
„Scopul asociației a fost mărirea numărului de nopți pe care le petrec turiștii în Cluj, dar pentru asta nu e de ajuns doar orașul, trebuia lucrat și pe zonele turistice din împrejurimi. Ai ce face trei zile în Cluj, dar ca să faci un tur de oraș durează o zi, apoi ai nevoie și de altceva”, spune Martin Bikfalvi despre inițiativa sa.

Martin Bikfalvi | Foto: Dan Bodea

Lucrurile nu au mers, drept urmare, asociația nu a reușit să implementeze niciun proiect dintre cele pe care și le propusese. Numărul mare de persoane asociate, lipsa finanțării și, poate dezinteresul unora dintre membri, au făcut ca după trei ani președintele Martin Bikfalvi să renunțe la funcție, iar treptat asociația să nu mai funcționeze deloc. „Am încercat, am insistat, dar tot blocat a rămas din interior. Nu se participa la şedinţe, hotărârile nu erau luate statutar, nu puteau fi puse în aplicare şi aşa mai departe. Apoi a fost lipsa finanţării şi aplicării proiectelor discutate. Membrii care puteau finanţa anumite activităţi nu au vrut să ajute, cotizaţia stabilită iniţial nu era de ajuns. Stabilisem o cotizație mică pentru că noi ne bazam pe proiecte, dar am câștigat proiecte și nu aveam cofinanțare. După ce am renunțat, nu știu ce probleme s-au mai ivit”, a adăugat Martin Bikfalvi.

Sibiul și Oradea, exemple de OMD-uri productive

Sibiul și Oradea pot fi date drept exemplu de „Așa DA” în ceea ce priveștea asocierea public-privat pentru atragerea turiștilor în regiune. Sibiul are o asociație înființată în 2005, fiind un senior al domeniului deja, iar Oradea, deși e mai la început de drum, crește ca un Făt-Frumos, într-un an, cât alții în zece.

Asociația din Sibiu numără nu mai puțin de 43 de membri și un membru onorific. Se regăsesc aici autoritățile locale din toate orașele și comunele județului, hoteluri, pensiuni, ONG-uri, dar, important, și persoane din mediul privat care pot facilita diferite activități turiștilor, nu doar cazare sau masă, precum un centru de închiriere biciclete, un centru de echitație sau un parc de aventură. Asociația este condusă de un Consiliu Director alcătuit din nouă persoane și are o echipă executivă formată din patru persoane. Membrii participă în fiecare an la Adunarea Generală, ocazie pentru a face bilanţul anului trecut şi de a aproba activităţile anului următor.

După cum se prezintă pe site, „asociaţia îşi propune să regrupeze operatorii turistici ai judeţului pentru a favoriza dezvoltarea armonioasă şi promovarea eficientă a destinaţiei turistice Sibiu”.

Una dintre misiunile asociaţiei este de a face cunoscută multitudinea de posibilităţi de petrecere a timpului liber în acea zonă a Transilvaniei. În acest sens, editează şi distribuie materiale de promovare, participă la manifestări de turism naţionale şi internaţionale, dialoghează cu mass-media, agenţii de turism, editori de ghiduri, se implică în organizarea de evenimente. Se implică totodată în structurarea, dezvoltarea şi diversificarea ofertei de servicii şi promovează bunele practici în turism prin organizarea anuală a forumului profesioniştilor din turismul sibian.

„Experiența de lucru de 13 ani la nivel local și toate interacțiunile cu destinații turistice performante la nivel internațional ne-au confirmat că parteneriatul între sectorul public și cel privat este fundamental pentru un management performant de destinație turistică, la toate nivelurile, local/județean, național. Argumentul este foarte simplu: industria turismului este influențată de politici publice din sectoare diverse, cu numeroși actori privați implicați, astfel încât performanța sa depinde de articularea acestor politici publice și acțiuni private, de o viziune și o voință comună de lucru”, afirmă Simina Manea, director executiv al Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu.

De asemenea, directorul Simina Manea spune şi că nu există un singur răspuns cu privire la secretele succesului unui astfel de parteneriat, dar ea cred că „sunt premise/ingrediente certe pentru ca astfel de parteneriate să se formeze și să funcționeze: voință politică pentru ca democrația participativă să fie un mod de lucru pentru dezvoltarea destinațiilor turistice pe termen lung; actori privați pro activi și responsabili, conștienți că afacerea lor crește dacă destinația crește; echipă executivă capabilă să implementeze viziunea comună de lucru a sectorului public și privat”.

Anul trecut Sibiul a fost prezentat, prin intermediul asociației, la Conferința Internațională pentru Turism Cultural din Europa, la Târgul de Turism de la Viena și apoi la cel din București de două ori, la conferința Turism și Patrimoniu industrial din Suedia, a câștigat titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2019, care a fost oferit la Atena și multe altele.

Oradea

În ceea ce privește Oradea, operatorii locali de turism spun că s-a dezvoltat bine, în ultimii ani, din punct de vedere turistic, dar mai este de lucru. „Oradea capătă aspect de burg, în sensul de oraş mic, care te acaparează încet. Îi descoperi farmecul plimbându-te pe străzi, şi descoperind, ba un palat, ba o biserică, ba un muzeu”, spune Gabriel Bonaciu, de la Aventura Trekking. În schimb, Cetatea are nevoie de mai multe evenimente, pentru a prinde viaţă, crede el.

Turismul orădean este gestionat de Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune (APTOR), constituită din trei entităţi de stat, Primăria Oradea, Zona Metropolitană Oradea şi compania publică Agenţia de Dezvoltare Locală, al cărei acţionar majoritar este primăria, şi patru operatori privaţi: hotelurile Ramada şi Hilton, centrul comercial Lotus şi Complexul President din Băile Felix. Fiecare entitate are un vot în luarea deciziilor. Astfel, există o permanentă presiune din partea privatului asupra statului, explică Mihai Jurca, preşedintele APTOR.

Oradea | Foto: Vakarcs Loránd

Conform revistei Sinteza, politica locală de dezvoltare a turismului a început să prindă contur în 2014, când la nivelul administraţiei s-a constatat că marile proiecte de infrastructură urbană vor fi finalizate cu succes. Este vorba de centura de ocolire a oraşului, aquaparkul Nymphaea, reabilitarea palatelor din centrul istoric, reabilitarea reţelei de energie termică etc.

După cinci ani, rezultatele se văd cu ochiul liber, iar statisticile confirmă. Astfel, Oradea este oraşul cu cea mai mare rată de creştere a numărului de turişti dintre cele mai mari zece oraşe ale României. Potrivit calculelor Sinteza, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, în perioada 2013-2017, numărul de turişti care au vizitat oraşul de pe Crişul Repede a crescut cu 210%, de la 106.000, la 223.000. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă de timp, următoarele clasate, Clujul şi Iaşiul, au crescut cu 178%, iar Sibiul cu 179%.

Distribuie:

Postaţi un comentariu