Ocuppy UBB 2: „Trebuie să contăm mai mult în sistemul educaţional, de la alegerea rectorului, până la procesele decizionale care au loc în universităţi”

Aproximativ 50 de studenții clujeni s-au mobilizat și au ocupat, joi, 7 mai 2015, în cursul serii, amfiteatrul „Nicolae Mărgineanu”  al Facultății de Psihologie, din cadrul Universității Baveș-Bolyai din Cluj-Napoca, în semn de protest față de subfinanțarea învățământului, dar și față de felul în care sunt tratați studenții când vine vorba de  procesele decizionale care au loc în universități, voturile sau părerile acestora contând mult prea puțin.

Trebuie menționat faptul că studenții clujeni au trecut la „acțiune” la o două zile după ce astfel de proteste au împânzit universitățile din țară, tonul fiind dat de cei de la București, de această dată. Miercuri, în jurul orei 18:00, aproximativ 40 de studenţi au ocupat holul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, după care acțiunea s-a extins atât în cadrul universității, cât și în cadrul altor orașe precum: Iași, Timișoara, Constanța, Reșița.

Acțiunile de ocupare au fost anunțate de greva japoneză care a avut loc în cele mai importante centre universitare din țară, pe 8 aprilie 2015.

Membrii Organizaţiei de Studenţi din UBB (OSUBB), dar și membri ai Organizației de Studenți ai Universității Tehnice (OSUT) s-au adunat în amfiteatrul Facultăţii de Psihologie, pentru a dezbate problemele cu care se confruntă învăţământul şi drepturile studenţilor. Aceștia au venit pregătiți să rămână în cadrul amfiteatrului peste noapte. Și-au adus în acest sens mâncare, apă, pături. Studenții au realizat diferite bannere pe care le-au arborat în sală, au cântat, au discutat. Unul dintre protestatri a adus o chitară pentru a întreține atmosfera. Mesajele regăsite pe bannerele studenților sunt: „Susțin 25%”, „6% pentru educație!”, „Occupy. Universităţile sunt ale studenţilor. Am ocupat amfiteatrul”.

Dacă până în 2011 studenții aveau un sfert din voturile alegerilor pentru rectori și decani, odată cu noua Lege a Educației Naționale părerile studenților nu au mai contat atât de mult la alegerea rectorului, procentul participării lor variind între 3% și 20%, în funcție de universitate, iar părerile lor despre candidații la funcțiile de decani nu au mai contat deloc, fiind excluși total din procesul de selecție. Având în vedere că anul universitar 2015-2016 este anul în care sunt organizate alegerile pentru rectori, Adunarea Generală a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), cea care a inițiat aceste serii de proteste, dar și greva japoneză, solicită de urgență modificarea Legii Educației Naționale în sensul asigurării participării studenților în proporție de 25% din totalul electoratului participant în alegerea rectorilor.

„Am ocupat un amfiteatru al Facultăţii de Psihologie cu scopul de a ne face cunoscute revendicările. Considerăm că învăţământul din România a ajuns la o cumpănă, în care noi, ca studenţi, trebuie să preluăm frâiele situaţiei, să ne spunem părerile. Considerăm că trebuie să contăm mai mult în sistemul educaţional, de la alegerea rectorului, până la procesele decizionale care au loc în universităţi. Ne dorim ca finanţarea să fie mai bună pentru educaţie, ca educaţia să fie o prioritate pentru România şi să existe un sistem educaţional mai bun”, a declarat preşedintele OSUBB, Oana Onicaş, citată de Mediafax.

Purtătorul de cuvânt al UBB, Paul Fărcaş a menționat că acţiunea de protest are acordul Facultăţii de Psihologie.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,  Sorin Cîmpeanu, a discutat, joi, cu liderii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, după ce în mai multe centre universitare din ţară au început activităţi de „occupy” în amfiteatre. Ministrul Sorin Câmpeanu a spus, la finalul întâlnirii, că le-a explicat studenţilor, pe puncte, reglementările care pot fi adoptate în sistemul universitar.

„Au formulat o serie de opt puncte care sunt de interes pentru studenţii din universităţile româneşti. Aceste măsuri nu pot fi luate, nu pot fi adoptate decât în urma consultării tuturor actorilor din sistemul de educaţie: profesori, studenţi, sindicate, asociaţia elevilor, asociaţii ale părinţilor şi reprezentanţi ai mediului socio-economic, care beneficiază de formarea din sistemul de educaţie. Un al doilea lucru este acela al principiului consolidării legăturilor dintre sistemul de educaţie şi piaţa muncii. În acest context, aceste întâlniri sunt binevenite. Cât priveşte cele opt puncte propuse şi acceptate de noi pe agenda discuţiilor, vă precizez că o educaţie de calitate nu se poate face fără resurse financiare. Am promovat întotdeauna acest aspect. În acelaşi timp, însă, faţă de anul 2012, avem un buget al educaţiei cu două miliarde de euro mai mare. Bugetul educaţiei pe 2015, raportat la bugetul educaţiei pe 2012, când am avut 2, 8 la sută din PIB, 2013 – 2, 9 la sută, 2014 – 3, 2 la sută şi 2015 – 3, 7 la sută din PIB. Referitor la solicitarea studenţilor de a avea o reprezentare de 25 la sută, şi în momentul de faţă legislaţia prevede o reprezentare de minimum de 25 la sută a studenţilor în consiliile profesorale şi de 25 la sută la senatele universităţilor. Sunt organismele de conducere ale fiecărei universităţi”, preciza Sorin Cîmpeanu, citat de Mediafax.

Studenții, nemulțumiți de răspunsul ministrului 

Liderul ANOSR, Cristi Popescu, s-a declarat nemulţumit de rezultatul discuţiei cu ministrul Educaţiei şi a spus că studenţii sunt hotărâţi să-şi continue protestele, mergând până la greva foamei şi neparticiparea la examene.

[stextbox id=”custom”]Lista de revendicări a studenţilor cuprinde:

• creşterea finanţării educaţiei şi asumarea reală de către Parlament şi Guvern a alocării a 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea;
• includerea studenţilor în proporţie de 25% din electori în alegerea rectorilor, a decanilor şi includerea acestora în aceeaşi proporţie în consiliile departamentelor din facultăţi – locul în care se iau decizii cu privire la curriculă şi planurile de învăţământ;
• creşterea investiţiilor în servicii pentru studenţi: creşterea burselor, în special a burselor sociale, investiţii în construcţii de noi cămine şi cantine şi investiţii în repararea şi modernizarea celor existente;
• implementarea reală a unui învăţământ centrat pe student,
• reforma curriculară din universităţi, pentru a face programele de învăţământ relevante pentru piaţa muncii şi pentru nevoile şi interesele studenţilor de azi;
• implicarea studenţilor în toate procesele de asigurare a calităţii, la nivel intern şi extern, atât la evaluări ale instituţiilor de învăţământ superior, cât şi în evaluări ale programelor de studii;
• respectarea de către universităţi şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a „Statutului Studentului”, care conţine toate drepturile şi obligaţiile studenţilor, şi depunerea de eforturi pentru sancţionarea universităţilor care încalcă flagrant drepturile studenţilor;
• respectarea dreptului la liberă exprimare a studenţilor de către universităţi şi Ministerul Educaţiei, prin asumarea rolului de cultivator al spiritului critic în rândul noilor generaţii, în contextul în care tot mai mulţi studenţi care au curajul să spună problemele din universităţi sau mediul universitar românesc sunt sancţionaţi.[/stextbox]

Ocuppy UBB 1 a avut loc în martie 2013. Atunci, o mână de studenți au ocupat un amfiteatrul „Nicolae Iorga” din cadrul sediului central al Universității „Babeș-Bolyai”. Chiar dacă motorul acțiunii a fost altul, revendicările studenților au fost cât de câ similare, fiind stabilite după o serie de dezbateri. În 2013, acțiunea a început la Cluj, sub umbrela îndemnului „Se poate!”, de unde s-au extins în alte orașe din România, dar și din afara țării. Plenarele de la Cluj au fost urmărite live pe internet de mii de tineri din întreaga lume. Ocuppy UBB 1 a durat două săptămâni, studenții anunțând brusc că ocuparea s-a încheiat, tocmai pe când lucrurile începeau să se miște.

„Mă bucur că studenții s-au baricadat prin facultăți, sau ce or face, dar mă mir că nu se amintește de martie 2013. Iar ANOSR știe despre martie 2013, căci a fost cât de cât prezentă la plenare și workshopuri și alte activități din cadrul ocupărilor de atunci”, este de părere un clujean care a particpat la Ocuppy UBB 1. Mai multe despre acțiunile din martie 2013, aici.