Ioan-Aurel Pop, rector UBB: „O universitate fără cercetare rămâne la nivel de colegiu”
An de an, numărul studenților românii absolvenți ai facultăților din România care devin șomeri cu diplomă este în creștere. Buimăciți de sistemul pre-universitar, elevii români ajung în facultăți care nu le pot oferi un loc de muncă. Cei care obțin totuși rezultate în universitățile din țară, preferă ca după doctorat să-și continue munca de cercetare în vest, acolo unde fondurile pentru acest domeniu și infrastructura nu sunt o problemă. Cu toate acestea, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj scoate la rampă, an de an, cercetători de prestigiu și rezultate remarcabile în contextul funcționării într-un sistem haotic în care cercetarea există doar acolo unde se găsește formula magică a succesului cu bani puțini.
Înființată în 1919 ca „Universitatea din Cluj”, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) este astăzi una dintre cele mai mari instituții de învățământ superior din România. Cu 21 de facultăți și peste 200 de specializări la nivel de licență, UBB este „casa” a peste 50000 de studenți. Însă cu adevărat remarcabilă la UBB este activitatea de cercetare. Universitatea clujeană a fost desemnată de către Asociața Ad-Astra a Cercetătorilor din România drept cea mai importantă universitate românească în ceea ce privește activitatea de cercetare, devansând instituții ca Universitatea Bucuurești sau Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. De asemenea, UBB a fost inclusă în anul 2011 în topul celor mai bune univeristăți de pe mapamond și, potrivit studiului german „University Ranking”, se mai poate lăuda și cu locul 1 la nivel național în ceea ce privește calitatea ofertei educaționale.
În pofida acestor clasări, UBB nu se poate mândri cu faptul că ar beneficia de fonduri pentru cercetare de nivel european. Profesorul- doctor Ioan Aurel Pop se află în funcția de rector al Universității Babeș-Bolyai din anul 2012 și se declară un partizan al dezvoltării cercetării universitare: „ Univeristatea este o parte a societății și nu putem să fim rupți de realitățile cotidiene. Cercetarea trebuie să privească spre viitor”, spune Ioan-Aurel Pop.
Cercetarea românească, în recuperare după anii de comunism
Zi de zi auzim la radio sau citim știri despre cele mai noi studii duse la bun sfârșit de cercetătorii americani, englezi sau germani. Unele sunt amuzante, altele revoluționare, însă cert este faptul că niciunul dintre aceste proiecte de cercetare nu sunt realizate de o echipă de cercetători români. Programele de cercetare din universitățile românești supraviețuiesc prin prisma succeselor anterioare și rar ajung să se dezvolte de pe urma finanțării de la bugetul de stat, așa cum se întâmplă în Vest.
„Ținând seama de hadicapurile cu care am plecat noi după 1989, nivelul cercetării în România este ridicat. Nu aș spune că este foarte ridicat – depinde și cu cine ne comparăm- însă cercetarea noastră are domenii de vârf și domenii la care mai este mult de lucrat. Pot să vă spun că se face cercetare de vârf în toate univeristățile mari din România în științele fundamentele, în științele vieții dar și în domeniu științelor sociale și a celor vocaționale. UBB a fost inclusă în 2011 grupul celor 12 mari universități de cercetare avansată și se situează în multe privințe pe locul 1 în România. Este un lucru care ne dă mândria și speranța că putem continua cu cercetarea. Programele noastre de cercetare, în cele 21 de facultăți sunt de nivel european”, explică rectorul UBB.
Chiar dacă banii și infrastructura lipsesc de ce le mai multe ori, succesele cercetătorilor de la UBB vin pe bandă rulantă. Fie că vorbim despre descoperirea sângelui artificial realizată de chimistul Silaghi Dumitrescu și echipa sa, sau despre recenta includere a Facultății de Matematică din cadrul UBB în topul celor mai bune 150 de facultăți de profil din lume, UBB reușește performanțe remarcabile cu strategii bine puse la punct, care să compenseze lipsa banilor.
„Din păcate, banii pentru cercetare nu sunt suficienți și sistemul românesc este subfinanțat. Și asta nu este deloc o constatare de filozof, nu e greu să ne dăm seama de cum se prezintă situația. Noi trebuie să căutăm metode de a compensa acest lipsuri. Apelăm la granturi pentru fondurile POSDRU care finanțează sistemul de cercetare la nivel de doctorat și post doctorat. Am câștigat toate proiectele inițiate. Unele dintre ele sunt în colaborare cu Academia Română, unul cu alte universități iar la altele suntem noi colaboratori cu universități care au câștigat proiectele lor. Astfel ne descurcăm cu finanțarea cercetării pe care o fac doctoranzii noștri”, mai spune rectorul clujean, printre altele, fost profesor universitar în New York unde a ocupat și funcția de director al Centrului Cultural Român.
Pentru a diminua exodul tinerilor cercetători, UBB apelează la soluții de momente care, potrivit rectorului Ioan-Aurel Pop, încep să dea rezultate.
„Problema noastră cea mai mare este <<scurgerea de creiere>>. Se duc tineri în occident, în locuri mai bine plătite și nu îi putem condamna pentru că ei trebuie să-și trăiască viața și să facă și cercetare. Dar totuși, în multe privințe suntem la un nivel bun: aparatură există acum și la noi, există metode de cercetare în colaborare cu cercetători străini care se practică în universitatea noastră. Vrem să ținem cercetătorii tineri la noi stimulându-i. Cum salariile nu le putem mări, ce putem noi face este să le dăm tot felul de facilități: locuință în care să nu plătească chirie, finanțări de deplasări la conferințe sau burse de excelență pentru rezultate deosebite. Nu sunt mari dar cred că atât cât sunt , ele sunt importante. Și pot spune că în acest fel am reușit să stabilizăm lucrurile și să aduce tineri cercetători la universitatea noastră. Pe cei pe care nu îi putem aduce, îi luăm pentru colaborări. Sigur că astfel de soluții sunt de scurtă durată și nu vor avea niciodată rezultate spectaculoase pentur că locurile de cercetare cele mai bune rămân în țările prospere din lume. Pe termen lungă însă, atât noi, cât și statul și firmele private trebuie să stimuleze cercetarea. La noi în România, colaborearea dintre universități și firmele interesate de produsele pe care le putem oferi este la începuturi. Din acest punct de vedere pot spune că UBB este pe primul loc în țară în ceea ce privește numărul de contracte încheiat cu firme din străinătate și din țară pentru astfel de colaborări”.
Cel puțin pentru moment, colaborarea cu firmele de prestigiu internațional se dovedesc a fi cea mai bună sursă de finanțare pentru universitățile românești și implicit pentru UBB. Cercetătorii clujeni lucrează cot la cot cu specialiști din cadrul unor firme-gigant ca Siemens, Porsche sau băncile BTși BNR, primind în schimb burse cu care își pot continua activitatea de cercetare. Probleme există însă și cu astfel de parteneriate, cauzate cel mai adesea de diferențele de viziune în ceea ce privește domeniul cercetării.
„Univeristatea este o parte a societății și nu putem să fim rupți de realitățile cotidiene. Cercetarea trebuie să privească spre viitor. Problema este că <<viitor>> pentru noi înseamnă 50, 60, 100 de ani în timp ce pentru firme înseamnă 5, 10 ani. Ei vor rezultate imediate dar reușim să ne adaptăm și să oferim ce ni se cere. Dar noi trebuie să dăm și cercetători care să revoluționeze domenii în timp. În domenii ca matematica sau fizica, profitul în cercetare nu vine imediat, dar asta nu înseamnă că nu mai facem cercetare. Rezutatele obținute în ultimii ani ne dau speranță. Dar trebuie să ne adaptăm. Când Nokia a fost aici noi a trebuit să producem mai mulți informaticieni pentru că de asta aveau ei nevoie. Dar dacă ne-am fi axat pe termen lung pe această strategie, acum eram în pierdere, pentru că Nokia a plecat.”, explică Ioan-Aurel Pop.
Proiectele de cercetare al UBB, dezvoltate pe tot mapamondul
În cele 21 de facultăți din cadrul universității, proiectele de cercetare sunt cât se poate de variate și, subliniază rectorul UBB, pe deplin ancorate în realitatea cotidiană. Fie că vorbim despre facultatea de Istorie, cea de psihologie sau cea de matematică, activitatea de cercetare se desfășoară la cel mai înalt nivel în toate disciplinele.
„Suntem o universitate complexă și nu avem o specilizarea direcționată cum este Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) sau Universtitatea Tehnică. Pentru noi accentul nu cade pe o anumită disciplină. Avem facultăți dinamice, capabile să trimită studenți în tot spațiul european de unde vin cu rezultate foarte bune. Facultatea de Psihologie de exemplu are programe de cercetare de nivel mondial. Avem un cadru didactic, domnul Daniel David, care este director de cercetare al Institutului de Psihologie din new York, un institut de prestigiu internațional. Avem la matematică profesori care ne-au ajutat să ajungem în top 100-150 mondial. Avem la FSPAC raporturi internaționale cu universități din SUA și contribuim la reviste care contează în lume. Recent am câștigat un loc doi în India la un concurs internațional de dezbateri. Dezvoltăm și programe de cercetare și în științele fundamentale pentru aplicabilitatea lor, în științele vieții am create contacte foarte bune la Grădina Botanică”, spune Ioan-Aurel Pop.
„Sângele artificial va revoluționa medicina”
Asta pare să fie promisiunea rectorului UBB care se declară foarte mulțumit de progresele acestei descoperiri dar și de reacțiile pe care aceasta le-a creat.
”Chimia nu a fost privită cu ochi foarte buni din cauza faptului că în vremea comunismului, Elena Ceaușescu insista pentru investiții în acest domeniu prin prisma faptului că ea însăși se declara chimista neamului. După revoluție, speciliștii o disprețuiau puțin. La noi, cercetarea în chimie are rezultate excepționale, cel mai bun exemplu fiind doctorul Silaghi Dumitrescu, care alături de echipa sa a inventat sângele artificial și care este apreciat la nivel mondial.Este totuși nevoie de aparatură. Poate în istorie sau filozofie nu este nevoie de de multă aparatură, dar în fizică și chimie nu poți face cercetare fără aparatură de specilitate”.
Drumul UBB spre Top 500 mondial
Deja de câțiva ani încoace clasamentul mondial al universităților realizat de institutul Shanghai este un țel declarat. Cu toate aceestea, urcarea de pe locurile 600 în Top 500 nu este obiectivul principal al UBB.
„Ca orice lucru omenesc, clasamentul acesta are și defecte și părți nu tocmai mulțumitoare. Când încerci să măsori intelectul ca la farmacie, cântărindu-l, ceva îți va scăpa. De pildă, aici se calculează câte articole ai scris, dacă sunt publicate în reviste de prestigiu și nu este avut în vedere nivelul educației. Noi trebuie în universitate să educăm studentul și asta nu se poate măsura. Îți scapă legătura cu societatea. Dacă ești izolat într-un turn de fildeș în care ai strâns savanți buni de peste tot din lume și faci acolo cercetare nu ajuți foarte mult comunitatea. Și asta se întâmplă la universitățile din SUA sau Asia. Acest clasament are rostul lui dar nu-l absolutisăm. Încercăm să ajungem în mai multe tipuri de clasamente pe domenii, cum a fost cu matematică. Noi vrem să avem cercetători buni, educație bună, brevete de invenții pentru cercetătorii noștri și așa mai departe. O universitate fără cercetare rămâne la nivel de colegiu. Un profesor care predă studentului doar rezultatele muncii altor și nu predă rezultatele cercetării sale nu este un adevărat profesor universitar”, concluzionează rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop.
Universitatea clujeana are multe secole de istorie. E absurd sa spui ca am devenit centru universitar in 1919