De ce trece ficatul Carpații? Accidentul de vineri ridică semne de întrebare și legate de activitatea de transplant

Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit, luni, la scurt timp după ora 16.00, la limita dintre județele Alba și Cluj, într-o zonă muntoasă din Apuseni, aflată între Scărișoara și Beliș-Fântânele. Avionul avea la bord șapte persoane – medici, asistenți și personalul aeronavei. Aparatul de zbor a decolat din București și se îndrepta spre Oradea, pentru a preleva organe pentru un transplant de ficat. În urma accidentului au murit un pilot, Adrian Iovan şi o studentă aflată în avion.

Supraviețuitor: datorită lui Iovan suntem în viață

Medicul Radu Zamfir, unul dintre supraviețuitorii accidentului din Munții Apuseni spune că avionul a început să piardă altitudine în condiții de ceață, după ce s-a oprit un motor. Declarațiile au avut loc la București la Institutul Fundeni, după ce Zamfir a fost externat de la Cluj, „Datorită pilotului suntem în viață”, a spus acesta. „Studenta nu părea conștientă când am încercat să o resuscitez. E greu de spus dacă victimele ar fi avut mai multe șanse de supraviețuire dacă ar fi fost găsiți mai repede Înainte de cădere am văzut copaci prin ceață, dar nu pot să vă povestesc cronologic tot ce s-a întâmplat. Cred că la impact, toți din avion am avut momente de absență”, a precizat Zamfir. El era îmbrăcat întâmplător în echipament de motociclist, cu protecții, iar acest lucru probabil l-a ajutat să fie cel mai puțin afectat la impact. „Mi-e greu să spun dacă a fost o aterizare forțată sau o prăbușire. Când avionul pierde altitudine și cade în copaci cum să-i spun?Am văzut combustibilul tâșnind din aripă, apoi cred că am avut și eu un moment de pierdere a cunoștinței. Am zburat de mai multe ori cu acest avion şi cred că nimeni nu este vinovat de cele întâmplate. Datorită pilotului Adrian Iovan suntem în viaţă. Vreau să mulţumesc salvatorilor care ne-au găsit. Când ești într-o Salvare, parcă l-ai prins pe Dumnezeu de un picior” , a mai spus medicul supravieţuitor.

Ceilalţi patru răniţi, în stare stabilă

Medicii de la Spitalul de Urgență Cluj-Napoca, care se ocupă de victimele accidentului aviatic de luni noaptea, au declarat că starea pacienților este în prezent stabilă.

„Medicul Radu Zamfir, fără traume importante la evaluarea primară și secundară, a fost externat la cerere pe propria răspundere. Dânsul a fost preluat de o ambulanță la București”, a spus Petru Șușca.

În ceea ce privește starea de sănătate a celorlalte victime, aceștia sunt, potrivit medicilor, în stabili hemodinamic și nu vor mai fi supuși altor intervenții chirurgicale.

„Din 5 pacienți internați în Secția de Terapie Intensivă, trei au fost supuși în cursul nopții și dimineții unor intervenții chirurgicale, ortopedice și de chirurgie plastică. Evoluția postoperatorie este fără complicații majore. Toți pacienții au fost evaluați de o echipă complexă, multidisciplinară, de chirurgie generală, vasculară, neurochirurgie, chirurgie toracică, buco-maxilofacială, ORL, chirurgie plastică și operatorie, ortopedie și în prezent nu necesită alte intervenții chirurgicale. Nu sunt complicații majore. În prezent nu necesită alte intervenții. Toți sunt conștienți. Pacientul cu cele mai grave leziuni este copilotul, care prezintă lexiuni toracice, buco-maxilo-faciale și de membre”, au precizat aceştia.

De ce a plecat avionul din Bucureşti?

Transportul a fost solicitat de Agenţia Naţională de Transplant, după cum a confirmat Victor Zota, pentru Transilvania Reporter, coordonatorul de transplant de la Bucureşti. La o jumătate de oră de la solicitare a primit răspunsul că zborul este posibil şi se porneşte la drum. Echipa formată din medici şi rezidenţi care să plece spre Oradea a fost stabilită de şeful operaţiunii medicale, medicul Radu Zamfir. “După ce am fost anunţaţi că există un donator la Oradea eu am cerut, am solicitat un zbor la Şcoala de Aviaţie cu care lucrăm de 12 ani. La o jumătate de oră mai târziu m-au sunat şi au spus că se poate zbura şi că vor efectua zborul. Cât priveşte componenţa echipei, domnul doctor Zamfir a stabilit pe cine să ia în avion. Fireşte, ar fi de dorit să fie acolo oameni absolut necesari operaţiunii, mai ales în aceste condiţii de risc, de aceea nu pot să vă spun de ce era şi o studentă la acest drum, nu eu am stabilit asta!“ ne-a răspuns Victor Zota, coordonatorul programului de Transplant din Bucureşti.
Victor Zota a mai precizat pentru ziarul nostru că se putea face transportul şi cu o cursă Tarom, aşa cum s-a mai făcut şi altă dată. “Teoretic se putea transporta organul şi cu o cursă de linie, s-a mai făcut astfel, dar cred că acum nu erau curse potrivite.”

De ce se face transplant de ficat doar la Bucureşti, nu şi la Cluj sau Oradea?

Una dintre marile probleme care au ieşit la iveală cu ocazia transplantului în cazul Arşinel a fost faptul că transplantul în România funcţionează în regim de monopol împărţit între transplantul de rinichi de la Cluj şi cel de ficat care se face numai la Bucureşti. Voci din sistem au reclamat atunci faptul că orgoliul profesional al unora dar şi dorinţa de a dirija finanţarea doar în câteva direcţii, ţine acest sistem captiv în mâinile a câtorva oameni. “ Mihai Lucan la Cluj şi Irinel Popescu la Bucureşti putem spune că sunt stăpânii absoluţi ai transplantului în România. Deşi avem mulţi medici capabili şi centre medicale de top în toate regiunile ţării, noi nu schimbăm nimic, nu se înfiinţează noi centre de transplant şi nu se formează echipe specializate. De ce? Pentru că sunt orgolii şi interese financiare şi o mentalitate primitivă în care centrul controlează tot” spunea atunci Emanuel Ungureanu.

Carmen Pantiş este coordonator de transplant pentru judeţul Bihor, iar în ultimul an Oradea a devenit principalul centru de recoltare de organe pentru transplant. Domnia sa a declarat pentru Transilvania Reporter că de nenumărate ori organele prelevate au fost transportate cu curse Tarom, curse aviatice de linie. Nu ştie de ce de data acesta s-a recurs la un alt avion, dar presupune că era nevoie ca unele persoane să vină de la Bucureşti şi atunci era mai complicat. “Sigur că se puteau transporta organele prelevate şi cu Tarom, s-a făcut acest lucru de multe ori, dar cred că de data acesta nu era un interval orar care să convină, cu atât mai mult cu cât trebuia să vină echipa de medici de la Bucureşti. Acest lucru a îngreunat lucrurile, operaţiunea de prelevare a rinichilor care s-au transplantat la Cluj a reuşit, dar pentru ficat, deocamdată, nu există centru de transplant altundeva în ţară decât la Bucureşti. Nu este normal, dar sperăm să se schimbe lucrurile” a spus Carmen Pantiş, coordonator transplant Bihor.

La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea într-un singur weekend s-a executat un maraton al prelevărilor de organe de la două persoane concomitent.

„Anul 2013 a reprezentat un progres remarcabil în Programul de Transplant, în ceea ce înseamnă identificarea donatorilor de organe şi numărul de transplante efectuate. În prima parte a anului 2013 s-a depăşit numărul de donatori din 2012, care a fost de 65. Acest lucru a fost remarcat de Comisia Europeană, de experţi în transplant”, a precizat dr. Carmen Pantiş, coordonatorul Programului de Transplant din Bihor. Conform declaraţiilor acesteia, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, condus de dr. Gheorghe Carp a fost evidenţiat ca cel mai bun spital din România privind implementarea Programului Naţional de identificare a potenţialilor donatori, având performanţe similare spitalelor din Croaţia şi Spania, lideri europeni în ceea ce priveşte transplantul de organe.
Una din cele mai mari probleme ale programului de transplant din România, spune doamna Pantiş, este că dacă într-o zi vor fi 30 de donatori în spitale, medicii nu vor putea preleva organele tuturor, din lipsă de personal.

Nu este normal să existe un singur centru de transplant și acela în Capitală. Avem și noi, la Cluj, medici foarte bine pregătiți cu studii în SUA, Germania, Franța, chiar acum e cineva la studii în străinătate, se pregătește pe transplant, dar se spune că nu sunt bani pentru astfel de investiții. Însă, oricât de greu ar fi, este absolut  necesar să se facă. – Ioan Coman, chirurg, Spitalul Municipal Cluj

De ce avionul n-a făcut faţă

Avionul care a aterizat fortat, luni, în judeţul Cluj, incident în urma căruia au murit două persoane printre care şi pilotul Adrian Iovan, este o aeronavă Britten Norman Islander BN 2A-27. Avionul era unul de mici dimensiuni, bi-motor, cu 7 locuri, singurul de acest tip ce se mai afla în dotarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă. Modelul a fost produs la noi în ţară în 1977 la actualul Romaero.
Tipul de avion Britten-Norman Islander a fost dezvoltat în anii 1960 de catre grupul britanic Britten-Norman, primul zbor având loc în 1965. De atunci şi până în prezent s-au fabricat peste 1.200 de astfel de modele şi variaţiuni în toată lumea.
Avionul în cauză, aparţinea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă din România, iar potrivit unui raport al instituţiei, aeronava YR-BNP a suferit 20 de inspecţii tehnice şi remedieri de defecţiuni în anul 2012. Avionul BN2 YR-BNP a fost de altfel singurul de acest tip rămas în serviciul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, după ce la înfiinţarea sa, potrivit legii de înfiinţare, Şcoala avea în dotare trei astfel de aparate.

Potrivit tarifelor oficiale stabilite pentru anul 2013, o oră de zbor comercial efectuată cu avionul de tip BN2 costă 335 de euro, iar o oră de staţionare la dispoziţia beneficiarului costă 29 de euro.

Potrivit copilotului avionului, la un moment dat a început să se formeze gheaţă pe aripile avionului, s-a încercat degivrarea, însă avionul a pierdut din altitudine şi a iesit din plafonul de ceaţă. În secunda următoare s-a văzut un vârf de brad, iar de acolo a început căderea.

Preşedintele ROMATSA, Aleodor Frâncu, a declarat că pilotul a coborât la 2.100 de metri, o altitudine mai mică decât cea normală. „În legatură cu colegul Iovan, a început o coborâre pentru că exista acest fenomen de givraj în zonă. A mers la o zonă unde avea şi o vizibilitate mai bună şi o temperatură mai ridicată. Ultima discuţie a fost coborârea în sistem vizual. Condiţiile meteo erau de aşa natură că putea să apară givrajul. Ultima dată a cerut un nivel de 8000 de picioare”, a declarat Frâncu.
Specialiştii spun că există două operaţiuni de dezgheţare a unei aeronave. Prima are loc înainte de delocare, iar cea de-a doua în timpul zborului. “Aeronava este prevăzută cu sisteme de îndepărtare a gheţii, în zonele sensibile, adică bordurile de atac sau zonele de prim contact a aripilor, a suprafeţei portante cu fileurile de aer. Cu siguranţă un avion care pleacă cu gheaţă la bord până nu ajunge în aer plat nu va scăpa de acea gheaţă”, a afirmat pilotul Sergiu Habago.

De ce n-a fost reperat avionul mai repede

Avionul care a aterizat forțat luni după-amiază în Munții Apuseni a fost găsit de un pădurar, după aproape șase ore de la momentul în care aeronava cu șapte pasageri la bord a atins solul. Iată câteva argumente prezentate de DC News, care explică de ce nici Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), nici Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) nu au reușit să stabilească exact locul nefericitului incident.

Discuții dramatice au avut loc între operatorii de la 112 și unul dintre pasagerii avionului prăbușit, care încerca să-și activeze sistemul GPS de pe telefonul mobil. Acesta nu a reușit să activeze funcția GPS a smartphone-ului, care i-ar fi permis să transmită operatorilor de la 112 coordonatele exacte ale locului unde se afla. Telefonul primește date de la sistemul de sateliți GPS, chiar și în absența acoperirii cu semnal din partea rețelei. Astfel, dacă este activată funcția GPS, smartphone-ul afișează coordonatele transmise de satelit (longitudine și latidudine). Precizia localizării ar fi fost la nivel de doi-trei metri. Localizarea prin celula de telefonie mobilă se face doar în zona de acoperire și depinde de dimensiunea rețelei.

După mai multe încercări nereușite de activare a sistemului GPS, operatorii i-au cerut să închidă telefonul, pentru a nu consuma bateria, pierzând orice contact cu supraviețuitorii. De asemenea, s-a cerut pasagerilor fără smartphone să nu folosească mobilele decât pentru a vorbi cu salvatorii, evitând oprirea dispozitivelor prin epuizarea bateriilor. Frigul în care stăteau victimele reducea dramatic timpul de funcționare a mobilului.

Legea pentru operatori trebuie schimbată

Se pune întrebarea de ce nu au acționat operatorii de telefonie mobilă, din centrală, pentru a activa automat funcția GPS și a localiza precis avionul prăbușit? Din câte se pare, rețeaua nu poate activa automat GPS-ul. Legea românească nu prevede obligativitatea acestei funcții, iar operatorii nu sunt obligați să investească în această tehnologie.
STS nu a putut găsi locul accidentului în baza telefonului mobil utilizat de unul dintre pasageri, dat fiind că în zonele de munte, cu populație redusă și puțini utilizatori, celulele de telefonie mobilă sunt amplasate la distanțe foarte mari una de cealaltă. O celulă acoperă 600-700 de kilometri pătrați, astfel că, în baza semnalului emis de telefon, STS nu a putut spune decât care este cea mai apropiată celulă de epava avionului. De aici inexactitatea coordonatelor oferite de STS. Nu este situația din orașe, unde celulele se află la distanțe de ordinul sutelor de metri una de cealaltă.

De cealaltă parte, transponderul avionului nu poate fi recepționat decât dacă aeronava se află la o altitudine de peste 1.000 de metri deasupra solului. Din acest motiv ROMATSA nu a putut determina poziția exactă a avionului.