Școala clujeană de arhitectură reinventează Țara Moților

Arhitecții, oamenii de cultură, dar și autoritățile au constatat că arhitectura din România  a luat-o pur și simplu razna și că trebuie făcut ceva. În acestă toamnă s-a finalizat  un concurs de arhitectură pentru Ţara Moţilor, organizat cu scopul promovării unor modele de construcţii, care să se plieze pe specificul locului, dar să aibă şi elementele de modernitate cerute de contemporanitate.

La ambele secţiuni, proiecte pentru Case de locuit  dar şi Pensiuni, arhitecţii câştigători sunt clujeni, absolvenţi ai Facultăţii de Arhitectură din Cluj-Napoca. Autorităţile locale din Munţii Apuseni vor ca aceste proiecte inventive, dar cu aer de autenticitate să-i inspire pe localnici şi să-i facă să nu mai construiască locuinţe sau pensiuni kitsch, care strică peisajul cultural al Transilvaniei.

Proiectele prezentate de arhitecți vin să ofere modele de construcții într-un moment în care Ţara Moților este pe cale să-și piardă cu totul specificul local. Concursul a fost organizat tocmai pentru a găsi soluții viabile de case frumose și fezabile în peisajul montan de la noi.

Proiectele clujenilor au în vedere integrarea unor elemente tradiţionale în stilul contemporan de arhitectură modernă, minimalistă, fără a fi vorba de rustic. Ce propun arhitecţii clujeni este o simplificare a liniei, păstrând silueta, ideea de casă tradiţional-românescă de la munte. Autorităţile locale din Munţii Apuseni vor ca aceste proiecte inventive, dar cu aer de autenticitate să-i inspire pe localnici şi să-i facă să nu mai construiască locuinţe sau pensiuni kitsch, care strică peisajul cultural al Transilvaniei.

„Avem o problemă cu arhitectura locală, s-a degradat de la an la an, iar faptul că autorităţile până acum s-au lăsat călcate în picioare de valul de imitaţii şi au acceptat tot felul de monstruozităţi nu mai trebuie să continue. Noi am participat şi anii trecuţi la competiţii de proiecte şi la crearea unui ghid de arhitectură tocmai pentru a mai salva ce se poate salva din frumuseţea locală, din specificul zonei. Salutăm astfel de iniţiative, scopul este bun, iar faptul că acest concurs a fost câştigat de tineri absolvenţi de la Cluj arată că şi-a spus cuvântul aici nu doar şcoala ci şi locul natal, apropierea de Transilvania şi spiritul ei” a explicat pentru Transilvania Reporter, Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.

Şcoala de la Cluj în arhitectură

Komaromi Gheorghe Laurenţiu are 31 de ani şi vine din Maramureş, iar George Fozocas  are 33 de ani, este pasionat de speologie şi s-a născut în Braşov. Ei au câştigat concursul la secţiunea Pensiuni în Ţara Moţilor, pentru care au primit un premiu de 4500 de lei, din care au rămas cu 3800 după impozitare. Ne-au mărturisit că și-au plătit niște cheltuieli curente la birou, cu banii câștigați. Amândoi au în sânge arhitectura unor locuri speciale din Transilvania, tocmai de aceea s-au dedicat creării unui curent nou de arhitectură tradiţională contemporană. După ce au absolvit facultatea au lucrat ca stagiari la birourile de arhitectură din Cluj, iar acum au propria firmă. Ei  cred că oraşul acesta are un potenţial mai mare decât alte oraşe din România, tocmai datorită studenţimii care vine să umple nevoia de progres şi inovaţie.

“ În fiecare an termină zeci de mii de studenţi la Cluj, este imposibil ca din competiţia lor să nu iasă lucruri grozave. Chiar şi la noi la facultate termină în jur de o sută de studenţi anual, de aceea sperăm să reușim și în arhitectură ce s-a întâmplat în artă,   să creăm şi noi o Şcoală de la Cluj!” spune George Fozocos.

România=Bali, Elveţia, India, Spania…

Cel mai mare păcat al românilor, cred tinerii arhitecţi este acela al imitaţiei. “ Se duc în Bali, de exemplu, şi vin de acolo cu idei noi, vor pensiuni ca în Bali. Sau vin din Spania şi vor case ca acolo, la fel copiază ce văd prin India sau în Elveţia. Te trezeşti că la Mărişel apar cabane ca în Elveţia! Nu e normal, oamenii trebuie să înţeleagă că aici este România şi că avem o tradiţie în arhitectură şi încă una solidă. Până la urmă este arta noastră de a ne face locuinţele, în stilul nostru, nu trebuie să copiem alte meleaguri că devenim ridicoli! Dar cred că ţine de încrederea în noi înşine şi de educaţie: românii nu au realizat că şi ce moştenesc ei este valoros, iar noi asta încercăm să le arătăm, faptul că arhitectura veche are şi valoare de modernitate dacă este făcută bine!”, crede George.

Tinerii arhitecţi au conceput tipologii de case şi pensiuni care se pot face din materialele locului, se pot adapta reliefului şi ţin cont de clima, de posibilităţile de încălzire şi de utilitatea construcţiei. Ba mai mult, au încorporat în proiectul lor concepţia de gospodărie ţărănescă de la munte, cu mai multe corpuri de clădiri unite prin vestibule de sticlă, dar care să ofere confort fiind ferite de frig pe timpul iernii. „Exista la noi, în gospodăriile înstărite de la munte, obiceiul de a face bucătăria în afara casei mari, iar grajdul animalelor avea un şopru cu deschidere unde se puteau aduna familia, vecinii, la discuţii. Noi am încercat să preluăm ideea de separare a unor clădiri după utilitatea lor, dar să oferim confortul necesar: nu se mai trece prin frig dintr-o clădire în alta, ci prin spaţii de legătură închise”,   explică Laurenţiu Komaromi, unul dintre arhitecţii premiaţi.

Un alt element important în proiect sunt ferestrele foarte mari, uneori pereţi întregi sunt transparenţi, acest lucru având legătură cu faptul că la munte peisajul natural este frumos şi el trebuie admirat, iar materialele şi noile tehnologii de construcţie pot oferi o bună izolaţie, chiar şi când se foloseşte sticlă din abundenţă.

Greşelile

Fenomenul la macroscară, care îngrijorează arhitecţii de la noi este deterioarea spaţiului cultural. Ori, valoarea cea mai mare a Apusenilor este peisajul cultural, care ilustrează şi modul de viaţă, meşteşugurile, o lume complexă care are legătură cu creaţia umană. „Va fi  foarte greu să mai reînvii un sat pierdut, e mai uşor să-l salvezi. Dacă peisajul natural mai poate fi refăcut prin replantare de copaci sau iarbă, cu casele urâte nu mai ai ce face, ele rămân să degradeze peisajul multă vreme. Iar turismul nu are legătură numai cu natura, ci şi cu arhitectura, un sat nu este format doar din pajişti şi coline ci în primul rând el este o aşezare umană construită. Dacă străinii vin la noi ei vor să vadă cum arată un sat românesc tradiţional nu un ciopor de pensiuni portocalii precum vilele de la periferiile oraşelor. Imitaţia, chiar şi când se petrece în interiorul aceleiaşi ţări nu este bună, ea strică peisajul cultural, iar acesta este greu, aproape imposibil de refăcut!”  explică Ceorge Fozocos.  Ce se întâmplă acum, spun arhitecţii, este fenomenul de urbanizare a satului românesc, de transformare a lui în ceva ce nu va fi nici sat, nici oraş. Ori, nu acesta trebuia să fie trendul: confortul este necesar, dar el e un minim pe care trebuie să-l avem, cerinţele estetice sunt un maxim la care trebuie să ajungem. „ Moţii noştri s-au bucurat că pot să-şi facă pensiuni cu apă curentă şi cred că băile sunt atrăgătoare pentru turişti, ei chiar le pun pe siteuri, să se vadă! Problema este că băi sunt peste tot în lume, sau mă rog, peste tot unde este turism, problema este ce avem doi în plus? Am avea imaginea idilică a unui sat de munte cum rar mai există în Europa, un sat tradiţional românesc dacă el nu s-ar degrada  până la  a arăta ca o peroferie de oraş”  avertizează arhitectul Komaromi. Singurul peisaj cultural nedegradat care a rămas, spun arhitecţii este cetatea Sighişoara, dar şi aceasta este peisaj urban. În mediul rural lucrurile stau mai prost, chiar şi satele săseşti sunt în pericol de a fi degradate de noii lor locuitori, rromii.

Viitorul

Specialiștii în arhitectura viitorului spun că există la acestă oră și un curent de revalorizare a stilurilor tradiționale, dar și a tehnicilor și materialelor vechi. Acest trend face parte dintr-un curent mai amplu care cuprinde întoarcerea la natură și protejarea resurselor Pământului. „Să nu vă mirați dacă veți auzi voci care spun că locuințele viitorului sunt cele din trecut. Există cluburi în lume dar și în țară la noi care au tot mai mulți adepți și care promovează folosirea materialelor naturale pentru case, de la lut, lemn la paie. Nu este o năstrușnicie, este o soluție, iar din punct de vedere arhitectural se observă o preluare a modelului de casă ancestrală, cu îmbunătățiri aduse de modernitate. Este curentul naturalist care vine să completeze posibilitățile de exprimare în arhitectura contemporană” explică Șerban Țigănaș, președinte OAR.

 

[stextbox id=”custom” caption=”Casele viitorului sunt cele din trecut”]

Proiectele  model de construcţii în Munţii Apuseni sunt descrise în linii mari de autorii lor în felul următor:

1. Esenţializare. Simplifică detaliul în favoarea conturului, aici conceptul contează, ca la Brancuşi

2. Exprimarea unor materiale, a lemnului şi a pietrei. Soclul casei este de piatră ţi el se întâlneşte cu lemnul acoperişului de şindrilă

3. Transparenţa unor suprafeţe pentru a integra peisajul în construcţie, pentru a+l pune în evidenţă

4. Recuperează elemente de moştenire culturală proprii etniilor conlocuitoare

5. Modernizează tradiţionalul înglobându-l în modernitate, arhitectura contemporană trebuie să iubescă şi să accepte tradiţia

6. Tipologia este de recuperare a terenului: casa, locuinţa, grajdul,   toate pe o parcelă. Volumele sunt dispuse astfel încât să formeze o incintă unitară.

[/stextbox]

[stextbox id=”custom” caption=”Premiile la Concursul arhitectură în Țara Moților”]

SECȚIUNEA 1 – PENSIUNE TURISTICĂ ÎN ȚARA MOȚILOR

Premiul I

arh. George Fozocos și arh. Gheorghe Laurențiu Komaromi (Cluj-Napoca)

Premiul II

S.C.TECON S.R.L. – (București) – arh. Pavel Bogdan Babici, Coautori / colaboratori: arh. Anca Ichim, arh. Ionuț Oprea, arh. Anca Păunescu, arh. Bogdan Brandinburg, arh. Paul Lipan Weber

Premiul III

arh. Mihnea Nicolae Simiraș (București)

Mențiune

S.C. PARASITE STUDIO S.R.L. (Timișoara) – arh. Claudiu Alexandru Toma, Coautori / colaboratori: arh. Attila Wenczel, arh. Zeno Ardelean, stud. arh. Norbert Ianko

SECȚIUNEA 2 – LOCUINȚĂ ÎN ȚARA MOȚILOR

Premiul I

Autori: arh. Eszter Peter (Satu-Mare) și arh. Alexandru Nicolae Fleșeriu (Cluj-Napoca)

Premiul II

Autor: arh. Daniel Cosmin Pavel (Mizil, jud. Prahova), Coautor: arh. Cristina Constantin

Premiul III

Autor: S.C.TECON S.R.L. – arh. Pavel Bogdan Babici (București), Coautori / colaboratori: arh. Jorge Fajardo, arh. Dragoș Alexandru Fodorean, arh. Ionuț Oprea, arh. Paul Lipan Weber

MENȚIUNE

Autor: Feier Paul Ștefan (Arad), Coautori: arh. stg. Dan Ionuț Iordan, stud. arh. Ovidiu Sergiu Mureșan

Au fost acordate și premii în bani, premiul I la secţiunile pensiune turistică și locuință în valoare de 4.500 lei, premiul II – 3.000 lei, premiul III – 2.000 lei şi mențiune – 1.200 lei.

[/stextbox]