„Scumpim sau închidem”. Impozitul forfetar distruge Băile Felix

Proiectul de lege privind introducerea impozitului forfetar aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului îngrijorează hotelierii, proprietarii de restaurante, cafenele şi service-uri auto. Patronii spun că sumele pe care vor ajunge să le plătească sunt enorme şi aproape sigur îi vor băga în faliment.

Fofetarul distruge Băile Felix

Scopul impozitului forfetar ar fi limitarea evaziunii fiscale şi majorarea încasărilor la bugetul de stat. Cel puţin asta susţin guvernanţii. Nu de aceeaşi părere sunt şi patronii companiilor mai mici din județul Bihor. Aceştia sunt convinşi că evaziunea va creşte mult mai mult, în timp ce multe dintre intreprinderile mici şi mijlocii vor pune lăcatul pe societăţi.

„Nu cred că se va limita evaziunea fiscală prin introducerea noului impozit forfetar. Pentru noi, în mod sigur, nu va fi un plus. Aceşti bani i-am putea investi în salarii, în imaginea firmei, în investiţii de care avem nevoie în domeniu”, ne-a spus Natalia Mălan, manager de florărie.

„Acest sistem, al impozitului forfetar, l-aş vedea mai degrabă drept o bișnițăreală. Eu cred că el va facilita în continuare neînregistrarea veniturilor și a impozitului corespunzător pentru cei care au ocolit și până în momentul de față plățile către bugetul statului”, ne-a spus și Florian Serac, directorul Societăţii Turism Felix.

Nici proprietarii de pensiuni nu văd cu ochi buni introducerea noului impozit. Ei susţin că afacerile mici vor avea foarte mult de suferit, iar acest lucru nu va împinge decât spre faliment sau spre evaziune fiscală. Este efectul oricărei taxe insuportabile pentru un tip de afacere. „La noi, în Băile Felix, vara este sezonul în care putem vorbi de profit. Dacă se va introduce impozitul forfetar nu vom avea altceva de făcut decât să mărim tarifele la cazare”, susţine Dorin Pantea, administrator de pensiune.

„Şi taxele pe care le avem de achitat la ora actuală sunt usturătoare. O astfel de taxă în plus înseamnă faliment pentru multe dintre societăţile mai mici. În loc să primim sprijin, guvernanţii ne îngroapă”, susţine și Bogdan Lele, proprietarul unei pizzerii.

[stextbox id=”custom” caption=”Cine şi cum plăteşte forfetarul”]

Potrivit proiectului de lege, cota standard de la care se porneşte este de 1.400 de lei. La aceasta se adaugă o serie de coeficienţi privind rangul localităţii, suprafaţa ocupată de firmă şi sezonalitatea activităţilor impozitate. Astfel că, formula de determinare a impozitului forfetar este k x (x+y x q) x z, unde k este valoarea impozitului standard de 1.400 de lei, x – o variabilă în funcţie de rangul localităţii, y – o variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z – un coeficient de sezonalitate, iar q – 0, 8 (unic).

Coeficientul de rang al localităţii (variabila x) are următoarele valori: Bucureşti Zona A = 16, Zona B = 15, Zona C = 14, Zona D = 12, 5. În cei 7 poli ( Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara), coeficientul este Zona A = 14, Zona B = 13, Zona C = 12, Zona D = 11. Pentru municipii, Guvernul propune o variabilă Zona A = 11, Zona B = 10, Zona C = 8, Zona D = 4. În cazul oraşelor fără rang de municipiu se aplică un singur coeficient de rang, de valoare 2, similar celui din cazul staţiunilor. Pentru comune a fost stabilit un coeficient de 0, 5.

Coeficientul de suprafaţă (variabila y) va fi: pentru 0-30 mp = 2; pentru 31-50 mp = 4; 51-70 mp = 6; 71-90 mp = 8; 91-120 mp = 10; 121-160 mp = 14; 161-200 mp = 16; 201-240 mp = 18; 241-300 mp = 20; peste 300 mp = 25.
Coeficientul de sezonalitate va fi de 0, 45 pentru Bucureşti şi cei 7 poli, de 0, 4 pentru municipii şi oraşe, 0, 35 pentru staţiuni şi 0, 15 pentru comune.

Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014. [/stextbox]