Economia Clujului în pandemie. Cum vrea Primăria să ajute mediul de afaceri pentru relansarea economică

În 16 iunie a avut loc o dezbatere organizată de Primăria Cluj la care s-a discutat despre efectele pandemiei asupra economiei locale și care ar fi modalitățile legale de susținere a mediului de afaceri local. Deși efectele asupra economiei și asupra bugetului local se vor putea măsura abia după 30 iunie, administrația locală a dorit să afle cum vede mediul de afaceri local abordarea crizei în perioada următoare, ce probleme există și ce propuneri de soluții sunt.

Primarul Emil Boc a prezentat cadrul legal în care se pot găsi soluțiile, direcțiile pe care se poate acționa din partea administrației locale: amânarea la plată a unor chirii către consiliul local, scutirea de impozit pe clădiri cu până la 50% și scutirea de plata penalităților dacă este plătit debitul principal în cazul unor datorii.

Obiectivele declarate ale administrației locale vizează menținerea competitivității orașului în continuare pe sectoarele de succes, investiții publice în proiecte mari pentru a absorbi forța de muncă disponibilizată, accelerarea avantajului competitiv prin încurajarea inovării.  De asemenea, se va urmări dimensiunea susținută de Uniunea Europeană privind dezvoltarea componentei ecologice, digitale și de reziliență socială. Primarul Emil Boc promite tot sprijinul pentru proiecte care susțin aceste componente ale dezvoltării urbane.

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) și-a oferit, prin reprezentanții săi prezenți la dezbatere, sprijinul privind actualizarea strategiei de dezvoltarea a orașului în contextul de oportunitate și vulnerabilitate creat de criza pandemică, inclusiv pe componenta relocărilor de industrii din Asia sau alte zone ale lumii. „În condițiile actuale”, a subliniat Călin Hințea, decan al Facultății de Științe Politice și ale Administrației, „importantă este capacitatea de a coopera, reziliența urbană. Iar în acest sens, cooperarea metropolitană dar și cu alte orașe trebuie intensificată.”

Reprezentanții UBB și-au oferit sprijinul pentru realizarea unui studiu asupra impactului crizei în economia locală și identificării unor posibile soluții.

Intervențiile punctuale ale unor oameni de afaceri, patroni de restaurante sau reprezentanți ai mall-urilor, au scos în evidență impactul puternic pe care-l are absența studenților asupra afacerilor locale. „Am un restaurant în oraș și înainte de criză aveam 7 angajați, am primit ajutor de la stat pentru plata lor dar acum când nu se mai oferă a trebuit să renunț la ei, am rămas cu doi angajați”, și-a descris Rabih Mahdi, student la UMF, situația afacerii sale.

Bianca Muntean, reprezentanta domeniului IT, a precizat faptul că scutirile de impozit pe clădiri ar fi în folosul agenților economici dacă s-ar reflecta și în negocierea chiriilor, pentru că cei mai mulți nu sunt proprietari, ci chiriași în spațiile comerciale și de birouri, iar proprietarii nu au operat negocieri cu chiriașii în perioada în care practic aceste spații nu au fost folosite. În opinia sa, domeniul IT a fost afectat de criza pandemică în proporție de 10-15%.

Felix Arion, de la AgroTransilvania, a înaintat două propuneri privind încurajarea producției locale. Prima se referă la distribuirea pachetului „laptele și cornul” după modelul portughez acasă la elevi, chiar dacă nu revin la cursuri, iar a doua se referă la introducerea la achiziții și a unui criteriu privind calitatea de produs bio sau tradițional sau local pe lângă cel de preț, astfel încât produsele alimentare destinate instituțiilor publice, creșe, grădinițe etc să fie de o mai bună calitate, dar să și susțină producția locală în domeniu.

O altă propunere a venit din partea HoReCa, și s-a referit la reducerea taxei hoteliere de 1% datorată primăriei pentru a sprijini industria locală din domeniu.

În privința proiectelor de investiții majore, primarul Emil Boc a dat asigurări că guvernul are în vedere includerea proiectului privind metroul la Cluj în programul național de investiții.