Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca intră în lupta cu Covid19. A realizat un prototip de ventilator și a impulsionat inițiativa în domeniu

de Ruxandra Hurezean / in April 13, 2020, 10:04 la 10:17 am /

Profesorul Nicolae Bâlc, în fața uneia dintre imprimantele 3D ale Facultății de Construcții Mașini din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca | Foto: Bogdan Stanciu

O echipă de specialişti din cadrul Facultăţii de Construcţii de Maşini a UTCN a realizat un prototip de ventilator mecanic de urgenţă prin tehnologia 3D printing, destinat strict pentru situaţii de urgenţǎ, cum este cazul pandemiei cauzatǎ de virusul COVID-19.

Decanul Facultăţii de Construcţii de Maşini, Nicolae Bâlc, coordonatorul echipei, a declarat pentru Transilvania Reporter că ideea a pornit de la nevoia generată de această criză legată de pandemia de COVID-19, de a susţine sistemul medical în cazul în care ar putea fi insuficiente ventilatoarele profesionale disponibile la secţiile de terapie intensive din spitalele din România.

„Prototipul nostru este un ventilator de urgență, nu concurează produsele medicale realizate de firmele consacrate, ci reprezintă o posibilă soluţie la rezolvarea problemelor legate de aceastǎ crizǎ majorǎ.”

Costurile de concepţie şi fabricare ale acestui prototip de ventilator au fost suportate de cǎtre UTCN, dar nici producția de serie nu presupune costuri foarte mari.

„Dacă un ventilator profesional costă acum pe piață cam 40 de mii de euro, acesta ajunge pe la 1500 de euro”, a precizat decanul Bâlc. „Însă prototipul nostru nu poate merge imediat în spitale, deși am fost sunați de peste tot și ne-a fost solicitat. El trebuie mai întâi omologat și aceasta durează cel puțin două – trei săptămâni. Sunt reguli foarte stricte, ca la vaccine, de exemplu. Noi am realizat un aparat, am făcut partea mecanică, ce ține de inginerie, dar de acum încolo testarea lui și îmbunătățirea trebuie să vină din cercetarea interdisciplinară și conlucrarea cu medicii din ATI”, a precizat Nicolae Bâlc, decanul Facultății de Construcții de Mașini.

Acesta a explicat că ventilatorul mecanic de urgenţǎ, botezat „V_Ro_Covid” se bazeazǎ pe un balon de resuscitare manual, disponibil în comerţ, şi are o acţionare mecanicǎ a balonului, ciclul de mişcare al braţelor fiind programat şi executat în mod automatizat.

Decanul Facultăţii de Construcţii de Maşini a mai spus că prototipul are display LCD pentru afişarea parametrilor de lucru şi 6 butoane, de unde medicul ATI poate selecta şi programa valorile celor 3 parametri principali de lucru.Ventilatorul are, de asemenea, programatǎ şi o alarmǎ audio.

Toate componentele specifice au fost fabricate prin tipǎrire 3D în laboratoarele UTCN, iar componentele electrice şi electronice au fost achiziţionate din comerţ.

La prototip au lucrat trei specialiști, decanul facultății, un șef de lucrări și un student timp de trei săptămâni. După prezentarea lui deja s-au oferit două firme să-l producă în serie. Dezvoltǎrile ulterioare şi fabricaţia de serie dupǎ omologarea ventilatorului se vor putea realiza fie în cadrul UTCN, fie pot fi transferate cǎtre o firmǎ industrialǎ, reprezentanţii universităţii asigurând coordonarea de pregǎtire a fabricaţiei de serie. „În spitale nu poate ajunge mai devreme de o lună și jumătate”, a precizat decanul.

„Dar cea mai mare realizare a noastră poate nu este ventilatorul în sine ci impulsul, curajul pe care l-am dat”, ne-a mărturisit decanul facultății, Nicolae Bâlc la două zile de când a postat un video cu „V RoCovid” care a trezit interesul international asupra proiectului.

„Ne-au contactat oameni de pretutindeni, foști studenți, ingineri, firme, medici, ni s-au făcut trei oferte de rescriere a softului, au venit idei, oameni care vor să facă, să ajute, să ofere priceperea și energia lor”, mărturisește decanul Bâlc. „După această experiență pot să spun că important este să trezești interesul, să dai un impuls, o motivație, să coagulezi energiile, iar noi, ca universitate asta trebuie să facem. Din toate acestea am înțeles că dacă lansezi un proiect, o propunere și rămâi deschis, poți ajunge unde nici n-ai bănuit. Dar trebuie să lucrăm ca o societate deschisă. Și să pornim cu cercetarea de la nevoiele concrete din societate pentru a găsi soluții la ele. Atunci ideile noastre contribuie la progres, folosesc societății.”