Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Vestigiile de asfalt ale autostrăzii Transilvania”

Un nou guvern, noi promisiuni că lucrările făcute de mântuială şi îngheţate de birocraţie la reţeaua de autostrăzi vor fi reluate şi, desigur, finalizate. Clujenii au de câţiva ani vedere bună la mai multe astfel de muzee de asfalt încremenite înainte de a fi încheiate, astfel că sunt din nou privilegiaţii angajamentelor luate de guvernanţi cum că vor intensifica ritmul de lucru pe şantierele de infrastructură rutieră. Până în 2020, anticipează premierul Viorica Dăncilă, România va adăuga 350 de kilometri la cei puţin peste 700 existenţi. Inutil să spunem că experţii independenţi consideră fanteziste astfel de proiecţii, la fel ca toate celelalte angajate la început de mandat de diverşi şefi şi miniştri din Guvern. 2017, de pildă, s-a încheiat fără nici un kilometru de autostradă recepţionat.

Şi totuşi, cel puţin în privinţa cioturilor de autostradă nefinalizate din jurul Clujului, 2018 poate fi un an al inaugurărilor cu un minim de efort. Toate cele trei tronsoane ale Autostrăzii Transilvania din judeţele Cluj şi Alba despre care se aminteşte în promisiunile premierului sunt aproape gata. Nu este peste măsură de optimistă prognoza ca până la finele anului să se circule pe A3 din Nădăşelu până la Aiud.  În egală măsură, e o dovadă de credulitate să iei de bune promisiunile guvernamentale privind extinderea spre Sud şi Vest a autostrăzii până în marja anului 2022.

Experţii consultaţi de Transilvania Reporter le reproşează celor mai recent proiecte asumate de noua guvernare metehnele care le-au ţinut precedentele în loc: planificarea pripită şi megalomanică prin care sunt angajate termene nerealiste care vor conduce la imposibilitatea execuţiei sau la realizări neconforme. Asta până când un nou guvern va analiza harta şi va desena noi priorităţi trimiţând la conservare nerealizările foştilor.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Virozele suprasolicită Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj. Numărul copiilor ce ajung să fie consultați în regim de urgență la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca este din ce în ce mai mare. Doar în zilele de 3 și 4 februarie 2018, un număr record de 485 de copii au fost consultați în regim de urgență în cadrul unității medicale.

ACTUALITATE. ”Cartierele” uitate pe hârtie. Într-un oraș în care locuințele se vând ca pâinea caldă, iar prețurile au ajuns la niveluri exorbitante, primăria nu poate oferi niciun fel de soluții reale pentru cei tineri sau pentru categoriile defavorizate din punctul de vedere al veniturilor. Deși are trei terenuri, probabil singurele de această mărime, care ar putea găzdui adevărate cartiere, astfel încât orașul să mai respire și să se ofere o alternativă la extinderea sa, toate sunt în prezent neutilizate. Cauza: proiecte vechi care au eșuat în urma crizei imobiliare din 2008 și în urma cărora situația terenurilor a rămas incertă. Este vorba despre fantomaticele cartiere Tineretului și Lombului, dar și cel ceva mai mic din zona Borhanci, fostul Casarom. (Claudia Romitan)

DOSAR. ÎN ANUL CENTENARULUI, DRUMURILE NU NE UNESC 

• Planurile ambițioase contrazic realitatea din teren. Noul prim-ministru Viorica Dăncilă a declarat recent că „până în 2020 se vor inaugura 350 de km de autostradă, 250 de km de cale ferată modernizată, iar numărul drumurilor modernizate va crește cu 50%”. Prognoza este extrem de optimistă pentru o țară care are în total 746 de kilometri de autostradă, construiți cu chiu cu vai, începând încă de pe vremea comunismului. Dacă ar fi să facem un calcul simplu, România a construit în perioada 1967, când a început construcția primei autostrăzi și până în 2018, 0,04 kilometri de autostradă pe an. Pentru a atinge obiectivul propus de Viorica Dăncilă, ar trebui ca în următorii doi ani să construim mai bine de 2 km pe zi. (Maria Man)
• De ce nu are România autostrăzi? Mihai Alexandru Crăciun s-a născut în București, a făcut studiile politehnice în Capitală iar acum trăiește la Londra. De acolo însă urmărește cu toată atenția lucrările de infrastructură din România, se informează permanent și vine chiar, să vadă cu ochii lui, șantierele patriei. Nu face asta singur, are prieteni și foști colegi în țară împreună cu care urmărește evenimentele. Pentru  a monitoriza și comunica mai eficient rezultatele muncii lor au creat o platformă Construim România și alta Autostrada 1 Sibiu-Pitești. Redăm mai jos analiza lui Mihai Alexandru Crăciun asupra stării de fapt din infrastructura românească, de ce nu avem autostrăzi și care ar fi perspectivele. (Mihai Alexandru Crăciun)
• Autostrada Transilvania și ale ei muzee de asfalt. Dacă în alte numere ale ziarului am scris despre cât de puțin ofertante sunt cele mai multe dintre muzeele din Cluj-Napoca, mai în glumă, mai în serios ar fi momentul să revenim asupra afirmației: zona limitrofe Clujului au două muzee de asfalt în valoare totală de peste 700 de milioane de lei, muzee care nici măcar nu pot fi vizitate. La sectorul Gilău-Nădășel și, ceva mai departe, la Decea-Aiud, asfaltul este folosit doar de mașinile de patrulare, iar explicația este cea clasică: birocrația. (Radu Hângănuț)

CULTURĂ. Expoziție despre Stația Spațială Internațională și agricultura „conectată”, la Institutul Francez din Cluj. Ce tip de știință se face la bordul Stației Spațiale Interaționale (ISS), care este impactul ei pe Pământ și ce urmează după ce aceasta va fi scoasă din uz sunt doar câteva dintre întrebările la care încearcă să răspundă expoziția Stația Spațială Internațională: Care e bilanțul ei științific? (ISS: Quel bilan scientifique?) prezentată la Institutul Francez din Cluj. (Cristina Beligăr)

DASCĂLI DE SECOL XXI. Cornel Corovei: „Eu am fost tot timpul de partea elevului”. În cei 37 de ani petrecuți până acum la catedră, a format zeci de generații de elevi, dar și sute de caractere. Mulți dintre actualii ingineri care au absolvit Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” din Câmpia Turzii, se întorc periodic la școală pentru a schimba o vorbă cu domnul diriginte, pentru a-i cere un sfat sau pur și simplu pentru a-i mulțumi pentru că a pus o cărămidă la formarea lor ca oameni, dincolo de formarea profesională. (Maria Man )

REPORTAJ. Călătorie spre Eurovisionul din centrul Pământului. Nu în fiecare zi ai ocazia să găsești într-o mină aflată la aproape 100 de metri sub pământ o scenă de aproape 100 de metri pătrați, însă în această perioadă, Televiziunea Română și Salina Turda se pregătesc de o provocare cu totul specială: semifinala Eurovision va ajunge în inima salinei, în Mina Rudolph, iar românii vor putea urmări ineditul spectacol de acasă, în transmisiune directă. Până la momentele muzicale însă, zeci de muncitori și tehnicieni au depus o muncă titanică pentru a duce în subteran tonele de echipamente și a realiza de la 0 decorul spectacolului. (Radu Hângănuț)

CULTURĂ. Doina Dejica. O viaţă printre păpuşi. Teatrul de Păpuși „Puck” a împlinit 68 de ani de la înființare la începutul lunii februarie a acestui an. Programul zilei aniversare a  cuprins două premiere: „Paprikajancsi kalandjai”, în regia lui Vadas Laszlo și „Ali Baba și cei 40 de hoți”, în regia lui Traian Savinescu, dar şi un moment special, dedicat Doinei Dejica, actriţă care a jucat nu mai puțin de 50 de ani pe scena Teatrului de Păpuși „Puck” . Actriţa a primit, tot în premieră, primul Premiu de Excelenţă acordat de Teatrul “Puck” pentru întreaga carieră, alături de păpuşa Pinocchio, cea căreia actriţa i-a dat viaţă de nenumărate ori, de-a lungul carierei sale. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. UE crapă ușa, dar pune piciorul în prag. Comisia ia în calcul o extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest, pentru 2025, dar avertizează că țările vizate sunt încă departe de a putea adera. După ani de tăcere, Uniunea Europeană vorbește din nou, oficial, despre extindere. Marți, 6 februarie, Comisia Europeană a prezentat o strategie de extindere în Balcanii de Vest, care vizează Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Gazda Jocurilor Olimpice de iarnă 2018. Cea de-a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, un eveniment multi-sportiv internațional așteptat vreme de patru ani, va avea loc în perioada 9 – 25 februarie 2018 la PyeongChang, în Coreea de Sud. Va fi prima ediție organizată pe teritoriul Asiei continentale. (Mădălina Kadar)

SPORT. O schiță a perseverenței în alb și negru. Bogdan Cantor nu a împlinit încă 40 de ani, dar a acumulat experiență cât pentru o viață, cât pentru o echipă întreagă. Dacă-l întrebi în particular, rugby-ul este viața lui. Trăiește pentru această disciplină în care s-a remarcat, atât ca sportiv, cât și ca manager. A fost, pe rând, jucător, jucător-antrenor, antrenor, arbitru național și internațional, director de dezvoltare în cadrul Federației Române de Rugby, președinte al Asociației Județene de Rugby Cluj, este licențiat IRB (International Rugby Board, forul internațional care conduce rugby-ul – n.a.), ca educator și formator de antrenori 2010 – licențiat preparator fizic IRB. După o viață dedicată sportului cu balonul oval, Bogdan Cantor a schimbat terenul. Azi este manager administrativ la FC Universitatea Cluj. Își scrie singur povestea vieții, iar finalul ”romanului” e încă departe.  (Patrice Podină)

SĂNĂTATE. Polipii colonici – simptomele, prevenția și examinarea acestora. Formațiuni tumorale dezvoltate din mucoasa colonică care suferă mutații genetice sub acțiunea unor factori intri sau extrinseci, și care pot avea în timp potențial de malignizare-transformare canceroasă. (Dr. Marina Roșu, Medic specialist Gastroenterologie la Polaris Medical)