Valentin Naumescu: „Politica internă românească nu a ajuns la gradul de maturitate pentru a suporta un astfel de experiment cum este un think thank”

Înfiinţarea Grupului de Reflecţie şi Analiză Internaţională CITADEL de la Cluj, în primăvara lui 2013, a pornit uşor şi relaxat ca un exerciţiu intelectual de weekend, fiind o iniţiativă spontană a unor tineri specialişti în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, studii europene, studii americane, studii culturale şi economie internaţională din cadrul Facultăţii de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai. Grupul Citadel intră în al patrulea an de existență cu un portofoliu impresionant.

Doar în 2016, printre participanții la dezbateri s-a numărat președintele României, Klaus Iohannis, dar și Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm. Atmosfera academică le priit ambilor invitați, semn că un astfel de cadru este perfect pentru discuții cu esență și, mai ales, impact la cel mai înalt nivel. Într-un interviu acordat ziarului Transilvania Reporter, profesorul Valentin Naumescu a explicat modul de funcționare al think-thank-ului Citadel, principiile acestui grup, dar și motivele pentru care un astfel de exercițiu democratic ar putea eșua dacă ar fi aplicat pe problematicile politcii interne românești, adesea măcinată de mize mici și discuții care în mod inevitabil ajung la politizare.

Ce este Grupul de reflecție Citadel?

Grupul de reflecție Citadel este un think thank de politică internațională. Un think thank universitar, pentru că este un proiect în cadrul  Facultății de Studii Europene și se adresează preponderent comunității academice, formată din studenți, specialiști, profesori, materanzi sau doctoranzi, dar și presei și marelui public. Ca orice think thank, el pune în discuție lucrurile de maximă actualitate de pe agenda internațională, fie că ne referim la crize, fie că ne referim la tendințe și procese din plan internațional, încercând să le înțelegem resorturile și să vedem mai ales în ce direcție merg lucrurile. Asta face un think thank și în alte părți ale lumii ele au un mare impact și de multe ori liderii politici participă la astfel de dezbateri, sunt foarte atenți la analizele care se fac, la punctele de vedere care se exprimă și de multe ori ceea ce se spune la un moment dat într-un think thank, după un anumit timp, ajunge să intre în politica reală. Uneori, think thank-urile sunt utilizate și ca un fel de anticamere ale dezbaterii politice reale, unde se testează anumite idei într-o atmosferă academică. Aici publiul este avizat și oarecum specializat.

Am putea deci spune că, în esență, think thank-urile, au inclusiv scopul de a crea un mediu în care ideile „de implementat” sunt prezentate și testate înainte de a ajunge „în lume”?

Într-adevăr. De obicei, la astfel de dezbateri, oamenii vin mai degajați. Nu exprimă neapărat poziții, dar nu sunt multe ocazii în care l-am văzut pe președintele Iohannis să se exprime atât de liber și să spună atât de multe lucruri. Poate într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, într-un dicurs adresat ambasadorilor la dineul de sfârșit de an sau la Ziua Națioanală. Sunt lucruri de mare impact, la fel cum a fost și discursul ambasadorului SUA despre rolul colaborării militare a aliaților NATO la Marea Neagră. S-a dovedit la câteva luni, la summitul NATO de la Varșovia, a fi de mare actualitate și tema colaborării  a fost de mare importanță, fiind prefigurată pentru prima dată în România, de discursul  ambasadorului Hans Klemm, la dezbaterea grupului Citadel.

Grupul Citadel lansează un volum de analize

Grupul de reflexie Analiză Internaţională CITADEL de la Cluj va lansa la începutul anului 2017 un volum de analize și evaluări ale contextului politic internațional, primul tiraj aflându-se deja în tipar. Volumul se intitulează „Criza Uniunii Europene și ordinea globală în era Trump”.

„Acest lucru va fi cunoscut publicului într-un volum pe care noi îl pregătim. Cartea este deja la tipar, la editura Trei. Este un volum de analize și evaluari ale contextului politic actual, un volum colectiv cu 19 autori care semnează analize de relații internaționale, de științe politice, de economie sau studii culturale. Aici vor fi și intervenții ale participanților noștri la dezbaterile Citadel dar și analize noi, pe care le-au redact membrii grupului”, explică profesorul universitar, Valentin Naumescu.

Este un astfel de think thank universitar modalitatea prin care se crează acea mult dorită legătură între politică, universitate și societatea în care primele două funcționează?

Think thank-urile academice sunt instrumente foarte sensibile în alte democrații. Este locul de unde ar trebui începută crearea unei piețe de idei. Universitatea, și prin intermediul think-hankurilor, face un pas spre societatea reală, think thankul fiind interfața dintre spațiul academic, care este prin excelență un spațiu al cercetării și care ar putea părea abstract ori elitist, și societatea reală. 

Think thankul este locul unde aceste lucruri se întâlnesc. Aici se dezbat probleme reale de politcă externă, cum este cazul nostru, dar ar fi necesar un think thank pe probleme economice sau pe problematica socială. Nu ne propunem să rezolvăm toate problemele lumii, pentru că avem o zonă foarte bine delimitată, dar într-adevăr, mecanismele think thank-urilor funcționează foarte bine în democrațiile avansate. Chiar și la noi, pentru că suntem în al patrulea an de activitate, am observat de la an la an interesul tot mai mare din partea participanților, care vin tot mai bine pregătiți și tratează tot mai serios temele pentru că văd impactul în presă și nu numai. Sunt oameni importanți care au lucruri importante de spus și vor să vină la noi.

Cum se construiește agenda unei dezbateri Citadel?

Când construim agenda, trebuie să ținem cont de ceea ce se întâmplă în politica reală, pe agenda internațională și, pe de altă parte, ținem cont de tendințele din ultimii ani și de interesele publicului nostru, care sunt în general studenții pe toate ciclurile de învățământ. Suntem un think thank universitar și ne interesează pregătirea studenților, care am văzut că apreciază acest tip de dezbaterei pentru că ele oferă o perspectivă diferită față de cea a cursului. La curs, profesorul vine și predă într-o formă mai mult sau mai puțin clasică ceea ce se cunoaște și s-a scris în anii trecuți. Însă dimensiunea prospectivă nu apare, în mod firesc, la cursuri. La un think thank, dacă ești interesat de ceea ce urmează să se întâmple, cred că este locul cel mai bun unde cu o bună probabilitate poți să îți dai seama  care sunt tendințele de evoluție pe plan regional sau global.

Pornim întotdeauna de la temă, care trebuie să fie de interes, de actualitate, teme în care se întâmplă ceva aproape în momentul vorbirii și în care intervențiile invitațiilor aduc elemente de noutate fie în planul informațiilor, fie în planul evaluărilor. Pe noi nu ne interesează atât de mult informația, pentru că informația o aduc jurnaliștii. Pe noi, ceea ce ne interesează este procesarea informației, evaluarea și interepretarea. Ce vrea să spună acea informație, ce înseamnă, ce impact are, ce consecințe pot urma în anii următori, acestea fiind lucruri mai importante din perspectiva analitică.

Acest concept de think thank este relativ nou pentru România. Este nou pentru studenți, este nou pentru societate, dar pare nou și pentru politicieni români, care de multe ori evită dezbaterea și preferă o conferință de presă la finalul căreia pot chiar să evite întrebările jurnaliștilor. Credeți că un think thank de politică internă ar ajuta democrația românească?

În perioada campaniei pentru alegerile din SUA ați văzut că cele trei mari dezbateri au fost în universități. Asta arată cât de importante sunt universitățile pentru politicienii americani. În privința politicii noastre interne, ar fi necesare și utile astfel de think thankuri care să dezbată aspecte calitative ale vieții politice dincolo de dezbaterile parlamentare sau chiar dincolo de show-urile de televiziune. Mă tem însă că o asemenea de inițiativă ar fi greu de gestionat și nu m-aș vedea cu bucurie în pielea unui coordonator de think thank care  abordează politica internă în condițiile actuale. Riscul de politizare ar fi foarte mare și presiunile politice care s-ar face ar fi mari. Dacă chemi un invitat dintr-o parte te vei supune riscului e a fi criticat de partea adversă.

Pe de altă parte, nu poți poate acorda spațiu egal pentru că nu pui cronometru pe masă și atunci posibilitatea de a apărea discuții de o calitate mai slabă, care sunt personalizate, crește. Cred, poate mă înșel, dar politica internă românească nu a ajuns la gradul de maturitate pentru a suporta un astfel de experiement și cred că dacă s-ar întâmpla, ar avea consecințe negative pentru inițiatorii think thank-urile dar și pentru universitate, pentru că ar fi o „invazie” a partidelor spre universități la care cu greu se poate face față. Pe zona de politică internațională nu sunt mulți cunoscători și acesta este un filtru care asigură protecție. Lumea nu personalizează o dezbatere despre Trump și discuția rămâne în planul ideilor și nu trece la înverșunare. Ar fi loc pentru think thank-uri de politică internă, ar fi un experiment curajos, dar există riscul de a fi tras într-o parte sau în alta și imediat ar fi compromis din punctul de vedere al credibilității. Ceea ce pe noi ne-a ținut sus a fost faptul că am condus aceste debzateri la cel mai înalt și serios nivel al discuțiilor, cu invitați care au ceva de spus în domeniu și care niciodată nu au fost  contestați din perspectiva unui partizanat politic.

Am putea de exemplu să considerăm think thank-urile un soi de exercițiu democratic care să ne ajute să ne apropiem mai mult de democrația reală?

Nu este suficient să ai think thankuri multe pentru a avea neapărat un nivel ridicat al vieții democratice. Ceea ce contează este ceea ce produc aceste think thank-uri. Este o premisă însă. Pe măsură ce think thankurile se maturizează, produc volume, cărți, au invitați de prestigiu și ideile se propagă în societatea civilă, atunci da, este o șansă pentur ca dezbaterea din spațiul public să devină mai matură și mai așezată

Care sunt temele de discuție pe care Grupul Citadel le pregătește pentru anul 2017?

Niciodată nu anunțăm invitații înainte de a avea totul pregătit. 2016 a fost un an oribil pentru UE și mă tem că această perioadă nefastă va continua în 2017. Nu ieșim din zona crizei structurală a UE. Ne va interesa în continuare proiectul european și vom pune mare accent pe perspectivele UE. Vor fi alegeri în Franța și în Germania, deci în principalele țări ale UE. În ambele țări se constată o ascensiune a importantă a partidelor naționalsite, radicale și euro-sceptice. Ne așteptăm ca acestea să aibă rezultate spectaculoase. Sperăm să nu fie suficient de bune pentru a și câștiga. Dinamica accelerată face ca procentele să se schimbe de la o săptămână la alta, așa cum s-a întâmplat în Italia, unde Renzi era sigur de victorie în vară și apoi să urmeze după câteva luni un dezastru. De asemenea, Brexitul a fost o lecție despre cum pot degenera proiectele și inițiativele neinspirate și ce consecințe pot avea lucrurile tratate cu superficialitate. Au fost alegerile din SUA, un alt proces foarte interesant din care se pot degaja multe direcții de viitor.

Rămâne așadar tema UE, ne va interesa în mare măsură, pe măsură ce administrația Trump se instalează, care vor fi relațiile transatlantice, pentru că de aici rezultă în primul rând fundamentul strategic al NATO. Ne interesează cum NATO ne garantează securitatea. Această alianță nu a fost un subiect confortabil, a fost temă de campanie în SUA și așteptăm clarificări din partea administrației Trump. Ne va interesa și modul în care administrația Trump își va reseta sau nu relațiile cu Rusia, aceasta a fost altă temă a campaniei. Rămâne de văzut cum se va reflecta în pași concreti. Cred că vor fi demersuri pentru o întâlnire în această primăvară între Trump și Putin și acest lucru nu ne poate scăpa. Vom continua să analziăm modul în care NATO adoptă măsuri de securizare a flancului estic, vom vedea în ce măsură discuțiile de la Varșovia se realizează sau nu în practică, vom fi atenți la ascensiunea platformelor naționaliste, pentru că acestea amenință grav securitatea Europei și alte teme, desigur. Invitații vor fi pe măsură, avem deja discuții asupra unor date convenabile pentru ambele părți.


Publicitate

Postaţi un comentariu