Ioan Hosu: Anul 2015 are pentru Cluj un bilanţ pozitiv

Foto: Dan Bodea

2015 este un an care va fi ţinut minte. Unii se încumetă să-l numească anul zero al unui tip nou şi mai  uman al  capitalismului românesc. Dacă lucrurile stau chiar aşa sau 2015 e doar un an sabatic luat de comisionarii sistemului rămâne de văzut. Unele răspunsuri pe această temă ni le va da anul viitor.

Cu o mobilizare de stare de asediu, procurorii au pătruns în 2015 în citadela corupţiei, după ce ani de zile au doar bătut la porţile ei. Potentaţii de ieri  au simţit spaima, uneori chiar frigul, celulelor de închisoare. Unul dintre ei este fostul preşedinte pe care destui îl suspectează că a patronat regimul mafiot.

Teama nu este îndeobşte un sentiment constructiv, iar atunci când este consecinţa unor acţiuni la limita legii a chiar organelor legii cu atât mai puţin. Paradoxal, în democraţia românească, frica aduce creştere economică. Cu ochii la DNA, miliardele de lei care anterior erau palmate şi plecau în paradisuri fiscale au rămas cuminţi în ţară. Poate fi una din explicaţiile performanţei economice ale unui guvern guraliv şi imprudent, totuşi cu bune rezultate economice.

Despre noul preşedinte în primul său an de mandat, nu sunt prea multe de spus, aşa cum nici dânsul nu a vorbit prea multe. A fost o binevenită pauză de silenzio stampa după opt ani de limbuţie prezidenţială agresivă. Preşedintele Iohannis a vrut un guvern al său şi, meritoriu, nu a forţat spiritul legii pentru a-l obţine. I l-a adus în cele din urmă emoţia colectivă declanşată de tragedia dintr-un club bucureştean. Guvernul de tehnocraţi format după demisia celui politic este o premieră în ultimii 25 de ani. Fiind prea devreme pentru a-i contabiliza realizări, să remarcăm  doar că pare îmboldit de bune intenţii, populat de persoane care stăpânesc domeniile şi călăuzit de practici europene.

Despre Cluj. Oraşul a parcurs un an nu tocmai rău chiar dacă elitele au rămas în zona provincială. La Bucureşti scandalurile urmăreau cazuri de plagiat în lucrările de doctorat ale politicienilor, la Cluj, preşedintele demis în cele din urmă al Consiliului judeţean s-a situat pe o treaptă mai jos: şi-a falsificat chiar diploma de absolvire a facultăţii. Primarul n-a reuşit, previzibil,   să ducă la final şantierele deschise pe bani europeni astfel încât câteva milioane de euro se vor pierde. Calvarul şoferilor a luat însă sfărşit şi ceea ce se întrevede din noua faţă a oraşului e îndeobşte apreciată. Mai mult, criza pare că a rămas în urmă, reluarea construcţiilor şi cozile de maşini de la mall-uri indică prosperitatea în creştere a urbei.  Cu normalitatea, dar şi cu tragismul său, 2015 a fost un an care a condus societatea românească pe un drum mai bun. (Redacția)


Error: Your Requested widget "Easy Related Posts " is not in the widget list.
  • [do_widget_area footer_1]
    • [do_widget id="text-7"]
  • [do_widget_area footer_2]
    • [do_widget id="search-2"]
  • [do_widget_area footer_3]
    • [do_widget id="archives-2"]
  • [do_widget_area footer_4]
    • [do_widget_area homepage]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-15"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-14"]
      • [do_widget id="oio-widget-20"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-19"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-16"]
      • [do_widget id="oio-widget-21"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-21"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-20"]
      • [do_widget id="oio-widget-22"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-17"]
    • [do_widget_area side-left]
      • [do_widget_area side-right]
        • [do_widget id="text-7"]
      • [do_widget_area sidebar]
        • [do_widget id="text-17"]
        • [do_widget id="rss-4"]
        • [do_widget id="text-16"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-11"]
        • [do_widget id="text-14"]
        • [do_widget id="rssimport-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-13"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-2"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-8"]
        • [do_widget id="oio-widget-18"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-7"]
        • [do_widget id="oio-widget-19"]
        • [do_widget id="rss-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-14"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-11"]
        • [do_widget id="oio-widget-15"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-14"]
        • [do_widget id="oio-widget-16"]
        • [do_widget id="text-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-17"]
        • [do_widget id="wpp-6"]
      • [do_widget_area widgets_for_shortcodes]
        • [do_widget_area wp_inactive_widgets]

          Sociologul Ioan Hosu spune că anul 2015 a fost pentru Cluj unul pozitiv în cam toate domeniile, chiar dacă au existat şi mai există încă puncte problematice.

          „2015 pentru Cluj a fost un an în care putem vorbi de dezvoltare, de creştere, de un an care are un bilanţ pozitiv cam pe toate zonele. Probabil zona cu deficit e cea legată de relaţiile dintre instituţii. Cred că aici a fost şi aici rămâne marea problemă, în special la nivelul instituţiilor politice: Consiliul judeţean, autorităţi sau alte instituţii. O mai bună funcţionare a instituţiilor la nivel judeţean şi local probabil ar fi potenţat şi ar fi eliminat din aspectele negative. E vorba de alocări de bani, de licitaţii, de lucrări nefinalizate. Calitatea vieţiii nu ţine numai de drumuri mai bune, ci ţine şi de ambientul acesta al relaţiilor dintre noi ca cetăţeni şi instituţii. Noi între noi, cetăţenii, reuşim să ne gestionăm problemele, dar se pare că e destul de greu să ne facem înţeleşi de instituţii şi instituţiile trebuie să ne înţeleagă pe noi. Dar pe ansamblu vorbim de un bilanţ pozitiv, pe economie, pe politic, pe cultural, pe social. Sigur că în fiecare zonă mai există puncte problematice. Şi pe social, de exemplu, în continuare vorbim de ghetoizare, vorbim de Pata Rât, în continuare avem câteva pete negre”, spune Ioan Hosu.

          Sociologul a făcut o analiză a Clujului în 2015 pe câteva domenii mai importante.

          „La nivelul Clujului, n-am avut o situaţie care să atragă atenţia, care să influenţeze major modul în care se desfăşoară viaţa politicului. Spre deosebire de alte locuri, zone, oraşe mari din România, Clujul nu a avut cazuri celebre de indivizi pe care să-i vedem în povestea cu DNA, cu corupţia. Lipsa politicienilor în chestiuni legate de cazuri majore de corupţie sau corupţie instituţionalizată e un progres pe care îl înregistrăm în 2015. Sigur că la nivelul Consiliului Judeţean e o dispută şi o discuţie care a ocupat aproape în întregime anul 2015, poziţia pe care preşedintele CJ o are la fostul partid. E o disfuncţionalitate care cu siguranţă afectează coordonarea cu alte structuri ale administraţiei publice locale. Aceasta ar fi probabil principala disfuncţionalitate pe care o putem menţiona şi care poate influenţa şi influenţează funcţionarea administraţiei publice locale. Cred că asta ar fi: o insuficientă coordonare între actorii relevanţi la nivelul judeţului, la nivelul structurilor administraţiei publice locale sau alte autorităţi. Putem vorbi de o normalitate la nivelul Clujului, însă avem problema aceasta a coordonării şi a colaborării, a relaţiilor instituţionale problematice. Un lucru interesant şi pe care cred că ar trebui să-l menţionăm se întâmplă în partea a doua a anului: din nou avem trei absolvenţi de universităţi clujene care ajung la guvern. Din nou avem politicieni la vârf care vin din zona comunităţii noastre, a spaţiului academic clujean. Asta ne arată încă o dată că centrul acesta, comunitatea aceasta are profilul de a furniza elite politice, elite tehnocraţi.

          Sub aspectul reaşezărilor pe scena politică –fuziuni, ruperi, alianţe- şi fuziunea PDL cu PNL e un element important de care trebuie să ţinem cont, dar n-am văzut fricţiuni majore la nivel de Cluj. În rest, chiar dacă structurile instituţionale de partid nu sunt perfect omogenizate, cred că la nivelul percepţiei publice vorbim de o singură forţă; la nivel de Cluj, PNL rămâne o structură care încă mai trebuie să-şi optimizeze relaţiile interne”, a spus Ioan Hosu.

          Potrivit acestuia, cel puţin discursul factorilor administrativi locali a fost axat pe creşterea calităţii vieţii clujenilor: „Cred că cel puţin la nivelul Primăriei Cluj-Napoca, discursul major a fost acela orientat spre creşterea calităţii vieţii. E un discurs extras de fapt din strategia pe care Consiliul local a aprobat-o în unanimitate. Atunci, sigur că tot ce înseamnă forţă politică va avea ca temă creşterea calităţii vieţii, temă care va continua. Sigur că am văzut nişte proiecte şi nişte investiţii de infrastructură care au creat şi creează destul de multe probleme în ceea ce înseamnă funcţionarea normală. Anul 2015, cel puţin pentru zona centrală a oraşului, a fost un an foarte greu şi zona centrală influenţează orice parte a Clujului. Administraţia dă aceste mesaje de continuitate, dezvoltare şi creşterea calităţii vieţii. În unele cazuri au fost şi sincope şi am văzut şi reacţii ale societăţii civile, fie că e vorba de modernizarea Someşului sau de parcurile verzi, dar acest lucru denotă faptul că relaţia administraţie-cetăţean este una dinamică, sănătoasă”.

          Ioan Hosu a mai spus că în Cluj au fost în 2015 multe iniţiative ale administraţiei, firmelor şi societăţii civile, multe activităţi şi acţiuni care conferă Clujului un rol de centru regional.

          „Clujul în 2015 încerca să-şi asume un rol regional, un rol de centru regional de inovare, creativitate, industrie creativă, cultural etc. Au fost multe evenimente culturale deja clasice, de cultură urbană, concerte, o densitate destul de mare de evenimente în zona aceasta. Clujul îşi întăreşte poziţia şi în politică, îşi întăreşte poziţia şi prin firme, prin oamenii săi. De asemenea, în zona de industrie creativă, de cercetare şi IT îşi consolidează poziţia. Şi în zona de administraţie publică vorbim de un spaţiu unde continuă o tendinţă de maturizare şi de normalitate. Şi pe zona economică vedem lucruri bune dacă ne uităm la câţiva indicatori. Doar să amintim de valoarea tranzacţiilor imobiliare. Clujul are cele mai scumpe locuinţe, există un potenţial de atracţie mare pentru Cluj din parte unor categorii profesionale bine plătite”, a conchis Ioan Hosu.


          Publicitate

          Postaţi un comentariu