Hate speech-ul online, „runda a doua” a disputelor din lumea reală

Chiar în timp ce disputa din Piața Avram Iancu se derula, în secțiunile de comentarii ale postărilor care transmiteau live în social media momentul se alegeau taberele. Miza era una simplă pentru cei convinși că adevărul poate fi aflat într-o serie scurtă de replici postate de pe telofon, tabletă sau PC: să identifice aliații, să identifice inamicul și să pornească o luptă în care regulile clasice ale dialogului, logicii sau argumentării nu mai înseamnă nimic. Încă de la primele comentarii, când informațiile clare legate despre disputa din piață erau puține, s-au tras și concluziile. Da fapt s-au tras concluzii înainte de orice și cu concluzii s-a continuat până la apariția unui alt subiect care să acapareze energiile celor care luptă de regulă în războaiele din social media. Mult hate speech, foarte puține argumente, logică aproape inexistentă sunt doar câteva dintre coordonatele pe care s-au purtat „dezbaterile” online pe tema incidentului în care a fost implicată Oana Mardare, mai mulți membri ai formațiunii Noua Dreaptă și Jandarmeria clujeană. Despre ce a rămas în urma acestui tăvălug de reacții furibunde am discutat cu psihologul Vlad Mureșan, care a explicat pentru Transilvania Reporter cum funcționează mecanismele hate speech-ului, care pot fi efectele lui și cum ar trebui să ne raportăm la acest fenomen tot mai prezent în special în mediul online.

Cuvintele grele aruncate sâmbătă în Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca în momentul în care în mijlocul manifestației organizată în sprijinul familiei tradiționale aveau să se dovedească simple dojeneli părintești în comparație cu discuțiile care au urmat în online pe acest subiect. S-a ajuns la hate speech în cel mai pur sens al acestui termen.

„Furia, ura sunt emoții care apăr că o consecință a unui conflict între un orgoliu supradimensionat și realitatea care ne rănește pretențiile de superioritate. Concret, atunci când mă consider superior, mă simt jignit de faptul că oameni pe care îi consider inferiori, își doresc o poziție de egalitate. Astfel voi încerca să îmi recuperez poziția superioară prin agresivitate, atac și demonstrații de putere. “Hate-speech”-ul este astfel o metodă de a ne consolida poziția de superioritate prin atacul celor pe care dorim să îi păstrăm inferiori (cetățeni de clasă a două), fie că e vorba de femei, minorități, sau persoane LGBT+. La români, “hate speech”-ul are justificări bazate pe limitele noastre de conștiință: fundamentalism religios, lipsă de educație științifică, provincialism și xenofobie”, explică Vlad Mureșan.

Cel mai adesea, victime ale acestui fenomen sunt minoritățile de orice fel. Postarea în care Oana Mardare explica cele întâmplate din punctul ei de vedere a atras în doar câteva ore peste 5000 de reacții, aproape 1000 de distribuiri pe alte conturi de Facebook și sute de comentarii, multe dintre ele imposibil de reprodus în public. Astfel de reacții pot avea efecte dintre cele mai grave, atrage atenția Vlad Mureșan.

„Hate speech-ul are că țintă discreditarea cerințelor de egalitate ale minorităților că fiind nejustificate, inoportune, imorale, anormale, etc. încercând să protejeze beneficiile și avantajele celor cu putere. Astfel se folosesc strategii de manipulare tradiționale: victimizare (agresorul pretinde că este victimă), dezinformare, atac la imagine și amenințări. Toate aceste acte de agresiune pot produce șocuri psihice pentru cei care au o perspectivă naivă asupra situației discriminării în România. Aceste campanii pot afecta (pe lângă sănătatea psihică a celor marginalizați) și contextul familial sau social al lor. Există mulți tineri LGBT care au fost practic dați afară din casă cu bătaie și lăsați să trăiască pe străzi pentru că părinții lor au fost convinși că homosexualitatea este o boală, invenție a diavolului, etc. din cauza dezinformării și lipsei de educație”, mai spune el.

Chiar dacă nu e complicat să îți imaginezi ce se poate întâmpla în momentul în care sute de oameni „tăbăresc” în online pe o persoană, nu foarte mulți sunt cei care se lasă cumva domoliți de posibilele efecte negative și tratează aceste scenarii cu nepăsare.

„Nepăsarea vine din superioritate și orgoliu. Atunci când te consideri superior unor grupuri de oameni, te simți îndreptățit să îi exploatezi, folosești și agresezi. Practic sunt indivizi de mână a două, mai aproape de animale decât de oameni. Toate atrocitățile din istorie au fost construite pe baza presupusei superiorități a unei rase, religii sau nații în față celorlalte”, spune el.

Cum luptăm cu acest fenomen? Vlad Mureșan este de părere că o luptă, fie ea și la nivel ideologic, nu este cea mai inspirată tactică.

„Combaterea practicilor de tip “hate speech” nu cred că e o strategie eficientă. Trebuie să conștientizam calitatea oamenilor care le folosesc, iar apoi să ne decidem cât de aproape ni-i dorim în relațiile, prieteniile și afacerile noastre”, mai spune el.


Publicitate

Postaţi un comentariu