Un Centru Cultural Evreiesc pentru posteritate: Sporul de populație evreiască în Cluj este zero

Foto arhivă: Dan Bodea

Sinagoga evreiască de pe strada Horea din Cluj, situată la nr.21-23, va intra anul acesta într-un amplu proces de reabilitare, ca parte a unui proiect care implică înființarea unui Centru Cultural Evreiesc care să reunească mai multe clădiri cu funcționalități distincte.

Complexul Comunitar Evreiesc Horea va avea în componență Sinagoga „Templul Memorial al Deportaților, Centrul Cultural Evreiesc Cluj (cu sală multifuncțională), un restaurant ritual și o clădire administrativă care va funcționa și ca centru social. Comunitatea evreiască din Cluj are în prezent puțin peste 400 de plătitori de cotizații, între aceștia și familii mixte.

Potrivit reprezentanților Comunității Evreilor din Cluj-Napoca, este nevoie de acest centru pentru că evreimea din Cluj, împuținată drastic după Holocaust, este pe cale de extincție. „Pentru ce ne trebuie complexul evreiesc? Pentru a pune totul sub o căciulă, pentru a pune toate ouăle într-un coș. Suntem puțini, suntem bătrâni și este greu să ne deplasăm la cantină pe strada Paris, să ne deplasăm la cabinetul medical pe strada David Ferenc, să venim pentru treburi administrative pe strada Tipografiei, sau să mergem la sinagogă pe Horea. Altfel ar fi dacă toate acestea le-am găsi în același loc”, precizează Ronai Mihail, secretar în cadrul Comunității Evreilor din Cluj-Napoca.

Înainte de cel de-al doilea Război Mondial, Clujul a avut în jur de 17.000 de evrei, respectiv 18.000 în tot județul. Din 18.000 de evrei deportați, în doar o lună nu a mai existat niciun evreu în Ardealul de Nord, întorcându-se înapoi circa 8-10%. Dintre aceștia, o mare parte au emigrat în Israel, în SUA, sau în alte țări vest europene și cei care au rămas, au format în marea lor majoritatea familii mixte.

„Noi ne considerăm în marele puzzle românesc o bucățică de culoare, o bucățică de cultură, o bucățică de istorie care, sperăm, că dă o frumusețe întregului. Acest puzzle, în afară de evrei, mai este constituit bineînțeles și de alte minorități”, Ronai Mihail, secretar Comunitatea Evreiaască din Cluj-Napoca/Foto: Dan Bodea

„Evreii rămași în Cluj, nu mai aduc spor demografic. De multă vreme nu am mai avut o nuntă evreiască, mai precis de prin 2003. Foarte rar mai avem câte un Bar Mitzvah sau un Bat Mitzvah, respectiv așa-numitul majorat în rândul copiilor evrei la împlinirea vârstei de 13 ani. Să nu mai zic de Brit Milah, ritul circumciziei. Sporul de populație evreiască este zero și atunci ne putem aștepta ca evreii clujeni să dispară în câțiva ani. Ce poată să rămână pentru posteritate este un Centru Cultural care să fie folosit nu numai de evrei, ci de toți oamenii. De curând, comunitatea noastră a sărbătorit Purimul la Muzeul Etnografic al Transilvaniei și am fost bucuroși să vedem cel puțin 300 de persoane, între care evreii au fost minoritari. Au venit în schimb să participe la sărbătoarea noastră prieteni ai comunității. Asta ne-a bucurat foarte mult pentru că deși de-a lungul mileniilor poporul evreu a fost un popor marginalizat, astăzi avem pe cineva în jurul nostru care ne tolerează”, a precizat pentru Transilvania Reporter, Ronai Mihail.

Valoarea investițiilor pentru Complexul Comunitar s-ar ridica la 5-6 milioane de euro, fonduri pe care comunitatea speră să le obțină din donații, accesarea unor fonduri europene și vânzarea/cumpărarea unor imobile care să acopere investițiile. Este vorba în principal despre valorificarea unui teren din cimitirul de pe Calea Turzii, nr. 154 , banii obținuți din vânzarea acestuia fiind investiți în renovarea sinagogii. Reabilitarea ei ar dura în jur de doi ani, iar începerea lucrărilor este programată anul acesta.

Sinagoga de pe strada Horea a fost construită în 1878, în stil maur, de fraţii Horváth şi Károly Reményik, după schițele unui inginer feroviar pe nume Isidor Hegner. De-a lungul istoriei a suferit mai multe „atacuri” dureroase, unul dintre acestea fiind un atac al unor studenți legionari în 1927. După 1927 sinagoga a fost refăcută, dar în 1944 a suferit o altă „înfrângere” în urma unor bombardamente asupra gării. Atunci sinagoga s-a prăbușit, dar au rămas turnurile și așa-zisa lumină veșnică (Ner Tamid) din interior. Sinagoga a fost refăcută în 1947, dar de atunci clădirea s-a deteriorat foarte mult din cauza mai multor factori.

„Avem proiectele făcute și am obținut autorizațiile de construire, așteptăm doar banii. Anul acesta sperăm să începem lucrările. Vom începe de la fundație și de la acoperiș. Vom schimba și rețeaua electrică, vom instala și lift pentru persoanele cu dizabilități. Ne vom extinde și spre grădinița din spate și în funcție de fonduri avem intenția să construim noul restaurant”, a precizat Ronai Mihail.

Foto: Dan Bodea

Conform președintelui Comunității Evreiești din Cluj-Napoca, Robert Schwartz, este nevoie și de un restaurant evreiesc care va fi folositor, dacă nu pentru altcineva, pentru evreii religioși care vin să viziteze Clujul. Speranța comunității este însă ca restaurantul să îi atragă pe toți clujenii, indiferent de religie.  

„În România în puține orașe găsești mâncare Kosher, din ceea ce știu doar la București, Timișoara, Iași și Oradea. La Cluj avem restaurantul evreiesc de pe strada Paris, care este situat într-un loc retras pe care nu îl vizitează foarte multă lume. La noul restaurant ne dorim să vină toată lumea să mănânce, indiferent de religie. Ceea ce este specific pentru cultura iudaică este curățenia, începând cu tăierea rituală a animalelor și terminând cu modul în care sunt curățate zarzavaturile. După deschiderea noului spațiu, restaurantul din prezent, situat pe strada Paris, nu va mai fi funcțional”, a precizat Robert Schwartz pentru Transilvania Reporter.

Înainte de revoluția burghezo-democratică din 1848, nu existau evrei stabiliți în Cluj pentru că nobilimea nu le permitea. Cea mai veche comunitate de evrei era în zona Mănăștur, în afara zidurilor cetății, pe atunci numită zona Calvaria. Prima comunitate mică de evrei a venit în Cluj și și-a făcut sinagogă pe strada Oțetului, unde era fosta fabrică România Muncitoare. Apoi s-a construit sinagoga de pe actuala stradă Paris, în 1851.

„Acolo era casa rabinului, era școală, era restaurant ritual, exista Mikveh-baie rituală, exista un dispensar, exista o măcelărie și un azil de bătrâni. Tot complexul de pe Paris avea aceste funcționalități. Sinagoga s-a transformat după 1945 în fabrică de azimă și măcelărie și astăzi spațiul este închiriat unor firme. Clujul a avut șapte sinagogi, dintre care două mai puțin cunoscute. Pe lângă acestea au existat 40 de case particulare de rugăciuni. Evreii din Cluj au avut și câteva spitale, respectiv un spital mare evreiesc, Spitalul Universitar Medicală III, de pe strada Croitorilor. Acest spital a fost construit în 1931 și în acest spital conta că ești bolnav, nu conta religia. Erau tratați oameni fără nicio o deosebire. Aceasta era concepția evreiască: o multiculturalitate care vine din istoria veche a Clujului”, explică Ronai Mihail.

Foto: Dan Bodea


Publicitate

Postaţi un comentariu