Smaranda Brăescu, eroină mondială cu record absolut la parașutism, va avea un monument în Cimitirul Central din Cluj

Smaranda Brăescu, supranumită „Regina Aerului” în urma recordurilor mondiale la saltul cu parașuta pe care le-a stabilit la începutul anilor ’30, va avea propriul monument ridicat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, la 70 de ani de la moarte. În data de 19 mai 1932, în Sacramento, California, Statele Unite ale Americii, Smaranda Brăescu doboară recordul mondial absolut la parașutism cu saltul de la înălțimea de 7.400 m. De atunci, românca este considerată erou comun al Statelor Unite ale Americii și al României și este adesea inclusă în topul celor mai importante femei care au schimbat lumea.

După ani de zile în care Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA), filiala Cluj, a încercat să obțină aprobare pentru ridicarea monumentului, în data de 2 noiembrie 2018, de la ora 11.00, monumentul închinat Smarandei Brăescu va fi dezvelit în Cimitirul Central.

Monumentul este finalizat în proporție de 80% și va fi inaugurat în data de 2 noiembrie/Foto: Dan Bodea

„O bucățică de femeie” cu ambiții uriașe, astfel se vorbea despre Smaranda Brăescu în anii în care românca făcea performanță mondială.

„Regina Aerului” Smaranda Brăescu s-a născut pe 21 mai 1897, la Hănţeşti, Buciumeni, judeţul Galaţi, într-o familie cu cinci fete și patru băieţi. Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică.

Condamnată în contumacie (absență nejustificată de la judecată a inculpatului) la doi ani de închisoare de către regimul instalat în România după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru semnarea unui protest prin care se denunţa falsificarea alegerilor din 1946, a fost obligată să se ascundă de Siguranţa Statului sub nume false, neavând niciodată intenţia să-și părăsească ţara. Din anul 1946 se ascunde în judeţele Bacău şi Iași sub numele Maria Matei, iar din anul 1947 se călugărește, sub numele de Maria Popescu la mănăstirea “Congregaţia Surorilor Maicii Domnului”, din Jucu, judeţul Cluj. Numele de Maria Popescu l-a preluat în amintirea marii sale iubiri, pilotul Romeo Popescu. În toamna anului 1947, bolnavă fiind de cancer la sân, este internată la Clinica profesorului universitar Dr. Iuliu Haţeganu, iar în doi februarie 1948 pleacă la “Escadrila din Ceruri” fiind înmormântată în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, parcela II-B, nr. 1550, aflată şi astăzi în anonimat. Viața ei s-a încheiat la 51 de ani, fiind înmormântată de un preot și două măicuțe. La sfârșitul anilor ’70, administrația cimitirului a alocat locul de veci unei anume familii Szász.

„Urmărind demersurile anterioare de reabilitare a personalității Smarandei Brăescu, întreprinse de generalul Neculai Staicu, inclusiv cartea pe care a publicat-o în 1994, precum și jurnalul scris de Frații Sireteanu, «Jurna­lul celebrei Smaranda Brăescu», am încercat la rândul nostru să propunem scoaterea osemintelor din mormântul din Cimitirul Central din Cluj care între timp fusese repartizat familiei Szász și mutarea lor într-un alt loc de veci, dar ni s-a refuzat categoric acest demers. Ca urmare, am căutat alte soluții prin care să cinstim memoria acestei eroine a aviației”, a precizat pentru Transilvania Reporter, cpt. cdr. aviator (r) Laurenţiu Buzenchi, președintele ARPIA Cluj.

Prima întâlnire cu reprezentanții Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice pentru obținerea avizului de construire a monumentului în Cimitirul Central a avut loc în 2014 și de atunci ARPIA s-a confruntat doar cu refuzuri. „Eram întrebat mereu ce se ascunde în spatele insistenței mele de a ridica acest monument. Nimeni din această comisie, în frunte cu domnul Szabolcs Guttmann, care era președintele comisiei, nu era de acord cu locul de amplasare pe care îl propuneam noi”, a precizat Laurențiu Buzenchi.

Astfel, asociației i s-a propus alte locuri în oraș pentru ridicarea monumentului, inclusiv în zona Aeroportului Internațional „Avram Iancu”, sau în Parcul Central. Scopul era însă de a ridica un monument în cimitirul în care Smaranda Brăescu fusese înmormântată. Inițial, ARPIA Cluj a propus amplasarea monumentului în micul parc din fața cimitirului cu angajamentul respectării regimurilor de înălțime și de amenajare a zonei, însă nici acolo nu le-a fost aprobată propunerea.

„Apoi am identificat un loc la câțiva metri de mormânt, la sugestia celor care administrează cimitirul, unde exista un mormânt pentru care nu mai deținea nimeni drepturi. Am făcut demersuri la Primărie pentru a construi monumentul pe locul acelui mormânt și în prezent monumentul este realizat în proporție de 80%. ”, a mai precizat președintele ARPIA Cluj care în 25 octombrie 2017, de Ziua Armatei României, a fost avansat la gradul de comandor în rezervă de Ministerul Apărării Naționale în semn de apreciere pentru activitatea de promovare a imaginii Aviației Militare Române.

Laurențiu Buzenchi, președinte ARPIA Cluj, lângă mormântul unde se consideră că ar fi osemintele Smarandei Brăescu/Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Monumentul reprezintă un mic sanctuar închinat Smarandei Brăescu. Pe o suprafață de granit este specificată cea mai importantă reușită a româncei, respectiv recordul mondial absolut de salt cu parașuta. Monumentul a fost realizat din punct de vedere arhitectural de prof.dr Romulus Zamfir. Smaranda Brăescu mai are un bust dezvelit anul trecut la Bârlad și deține patru titluri de Cetățean de Onoare post mortem, în Bârlad, Tecuci, Galați și Cluj-Napoca.

În aceeași zi, în data de 2 noiembrie 2018, la ora 12.30, după dezvelirea monumentului din Cimitirul Central, va fi prezentată la Cinema Mărăști din Cluj ultima parte („Prigoana. Parcela 2B, loc 1550”) a trilogiei care spune povestea vieții celebrei românce. Trilogia conține două filme deja realizate – „Măndița. Foșnet de mătase albă”, dedicat activității de parașutistă și „ Măndița. Nu mă voi întoarce niciodată din drum”, dedicat activității de pilot. Filmul „Foșnet de mătase albă” albă a fost distins cu Sabia de bronz a Festivalului internațional al filmului militar și istoric din Varșovia. Filmările au fost realizate la Galați, Tecuci, Cluj-Napoca și București.  Documentarul realizat de regizorul Lt. col. Cornel Mituț și redactorul Adrian Leonte a fost produs cu sprijinul Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj, împreună cu Studioul de film al Armatei.

ARPIA Cluj (Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii) a fost înființată în data de 17 mai 2013. Printre obiectivele sale strategice se numără: demersuri pentru înființarea Muzeului Aeronautic al Transilvaniei, având în vedere că cele mai multe personalități din aviație și cele mai importante s-au născut în această parte a țării, ridicarea unui monument închinat Smarandei Brăescu în Cimitirul Central din Cluj pentru că deși a fost înmormântată acolo nu exista nicio mărturie a trecerii ei în eternitate, educarea tinerilor în spiritul valorilor și personalităților din aviația română, realizarea unui parc tematic de aviație în Parcul Feroviarilor din Cluj.

Câteva repere din cariera “Reginei Aerului”:

– În data de 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri. Pe parcursul încercărilor sale a suferit numeroase accidentări grave, care însă nu au descurajat-o.

– 2 octombrie 1931 doboară recordul feminin mondial la paraşutism si european masculin, de salt cu parașuta de la înălțimea de 6.000 m, în zona oraşului Urziceni;

– 19 mai 1932, la Sacramento, California, Statele Unite ale Americii, doboară recordul mondial absolut la paraşutism cu saltul de la înălțimea de 7.233 m;

– 8 octombrie 1932 obţine brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism emis de Şcoala civilă de pilotaj de pe aerodromul „Roosevelt Field” din New-York, fiind primul pilot străin, brevetat în Statele Unite;

-Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit și primul record de traversare a Mării Mediterane cu un avion monomotor, între Roma și Benghazi, Libia.

– 25 martie 1935 obţine certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei;

– 1942 instructor de desant al batalionului de paraşutişti militari înfiinţat la Băneasa (Batalionul II paraşutişti);

– 1942 încadrată ca pilot militar în Escadrila Sanitară (Escadriala Albă) pe frontul de Est;

– 1944-1945 comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi în Escadrila Sanitară, pe frontul de Vest;

A fost decorată de regele Carol al II-lea cu Virtutea Aeronautică în Grad de Cavaler, cu tresa de aurdistincție unică pentru un aviator român.

Postaţi un comentariu