Maeștri și discipoli: Expoziție cu nouă artiști clujeni, la New York. Richard Taittinger Gallery vernisează expoziția The Wanderers: Contemporary Painting From Cluj

Galeria Richard Taittinger din New York va găzdui la începutul acestei luni lucrările a nouă artiști reprezentativi ai școlii de pictură de la Cluj, în cadrul unei expoziții care va reuni mai multe generații cu diferite abordări artistice.

Astfel, expoziția The Wanderers: Contemporary Painting From Cluj va fi vernisată în data de 11 ianuarie, la New York și va cuprinde în jur de 30 de lucrări semnate de Ioan Sbarciu (1948), Cornel Brudașcu (1937), Victor Răcătau (1967), Aurelian Piroșca (1973), Marius Bercea (1979), Robert Fekete (1987), Alin Bozbiciu (1989), Oana Farcaș (1981) și Sergiu Toma (1987).

„Este prima dată când cei doi maeștri, Brudașcu și Sbârciu, expun împreună în străinătate într-o galerie de  asemenea importanță, alături de foști studenți și discipoli. Expoziția este menită să aducă un omagiu celor doi maeștri ai Clujului subliniind rolul lor extrem de important în formarea  atâtor generații de pictori la Cluj. De asemenea, expoziția se dorește a fi o introducere pentru publicul american a fenomenului pictural de la Cluj, fenomen care trebuie privit din perspectivă istorică, aducând în față pe cei care au contribuit decisiv la articularea acestui context special care a stimulat dezvoltarea profesională a multor tinere talente, inclusiv a celor care acum aduc o faima absolută orașului nostru”, a precizat pentru Transilvania Reporter curatorul expoziției, Maria Rus Bojan. Aceasta a mai precizat că expoziția va oferi o altă perspectivă a ceea ce înseamnă Școala de pictură de la Cluj,  dincolo de percepția inițială cunoscută prin artiști de mare calibru internațional, cum sunt Adrian Ghenie sau Victor Man.

În ceea ce privește galeria în care va avea loc expoziția, Richard Taittinger Gallery este o galerie nouă la New York, cu un program îndreptat spre promovarea artiștilor din alte spații artistice decât cele vestice. Richard Taittinger provine din familia care a înființat Casa de Champagne Taittinger, devenită mai apoi una din familiile dominante în mediul de afaceri internațional și în zona imobiliară din Paris. Richard Taittinger este căsătorit cu Elodie Montesquiou de Fezensac, aceasta provenind din vechea artistocrație franceză, care a dat Franței mai multe figuri de stat, mareșali, miniștri, promotori ai iluminismului. „Ceea ce au în comun artiștii prezenți în expoziție nu este doar identitatea locală sau națională, ci un sentiment de apartenență, de nostalgie pentru trecut și de anxietate față de prezentul precar. În ciuda diferitelor experiențe de viață pe care le-au avut, în timpul comunismului și în timpul schimbărilor dramatice care au urmat în anii lungi de tranziție, acești artiști au depășit trauma istoriei îmbrățișând o nouă paradigmă care a combinat abordarea conceptuală a artei vestice cu tradiția picturii figurative. Succesul acestui fenomen stă în atitudinea reflexivă care implică nu doar o filtrare a rupturilor dintre istorie și timp, prezență și memorie, ci și un proces de transfigurare care tinde spre auto-descoperire. Picturile reunite în această expoziție înfățișează o multitudine de experiențe care ne vor face să rătăcim în fiecare univers artistic relevat”, mai precizează curatorul Maria Rus Bojan în prezentarea expoziției The Wanderers.

Maria Rus Bojan este curator independent și consultant de artă care își desfășoară activitatea în Amsterdam. A fost curator la Muzeul de Artă din Cluj și director al Sindan Cultural Center din Cluj și București. Activitățile sale curatoriale includ colaborări cu OK Centrum for Contemporary Art, Muzeul Național de Artă Contemporană din București și Pavilionul Ediției 54 a Expoziției Internaționale de Artă LaBiennale de Venezia. Este membră a Comitetului de Achiziții pentru Rusia și Europa de Est (REEAC) al Tate Modern, Londra. Maria Rus Bojan face parte și din Consiliul de Administrație al Beelden aan ZeeMuseum, The Hague, Olanda.

Cornel Brudaşcu este unul dintre puținii artiști români asociați cu Pop Art și mentor pentru numeroși artiști printre care Victor Man, Adrian Ghenie, sau Alin Bozbiciu. Lucrările sale din anii ’70 au fost recent expuse la Tate Modern în Londra, în cadrul expoziției World Goes Pop (2015) și achiziționate de colecție Centrului Pompidou din Paris. Lucrările din expoziția actuală sunt compoziții reprezentând nuduri care încearcă să concilieze contradicția fundamentală dintre dorința de a experimenta nuditatea, ca expresie a purității spirituale primordiale și conștientizarea traumatic a păcatului original.

Ioan Sbârciu este profesor și președintele Senatului Universității de Artă din Cluj. A fost profesorul tuturor artiștilor asociați cu fenomenul Școlii de la Cluj, de la Adrian Ghenie, Victor Man, Marius Bercea și Mircea Suciu, la generația tânără reprezentată de Oana Farcaș, Alin Bozbiciu, Sergiu Toma și Robert Fekete. Picturile lui Ioan Sbârciu dezvăluie o racordare profundă cu noțiunea de spațiu, poate cea mai complexă în arta contemporană românească. Calitatea tactilă a suprafeței pictate relevă puterea unei anume materialități și capacitatea ei de a se fixa ca formă.

Picturile lui Victor Răcătău sunt dominate de o enigmă impenetrabilă unde destinul și natura riscantă a aleatoriului sunt exemplificate de motive precum aruncatul zarurilor. Lucrările sale sunt populate de labirinturi și hărți, unde spațiul psihologic, imaginar și istoric este pus într-o ordine aparentă. Victor Răcătău combină tonurile sumbre cu momente de culoare luminoasă și intensă, astfel construind o paletă cromatică care servește ca o transpunere materială a unei lumini metaforice care strălucește în întuneric.

Marius Bercea este unul dintre cei mai reprezentativi artiști care a ieșit în ultimii ani în evidență la Cluj. Este cunoscut pentru picturile sale pline de culoare, de mari dimensiuni, care adeseori combină arhitectura modernistă cu elemente fantastice. Lucrările lui construiesc un univers plasat într-un peisaj est european generic, fiind în același timp nostalgice și critice la adresa memoriei și istoriei.

Sergiu Toma și-a început cariera cu portrete hiper realiste, înainte de a deveni interesat de pictură ca mediu și ca potențial expresiv. Lucrările sale combină momente ale vieții de zi cu zi în medii închise sau deschise ca pasaje sumbre de trecere: drumuri, încăperi cu uși deschise spre alte încăperi, piețe largi. Atenția pentru detalii coincide cu momente unde lucrurile apar defocalizate; obiectele devin neclare și scenele par să fie ascunse sub un văl, indicând natura trecătoare a fiecărui moment captat.

Picturile Oanei Farcaș variază de la lucrări extinse, la miniaturi. Deosebit de interesant este faptul că miniaturile pot fi interpretate simultan ca obiecte, curiozități sau momente prețioase, o calitate care le transformă în obiecte valoroase de contemplare. Acționând ca o oglindă metaforică pentru lumea înconjurătoare, lucrările Oanei Farcash reflectă propria ei identitate și sforțare ca femeie, filtrând realitatea și transformând-o într-un univers personal distinct și discret.

Lucrările lui Robert Fekete reflectă singurătatea și melancolia atât de caracteristice Romantismului german, reinterpretând în cheie contemporană lucrările lui Caspar David Friedrich. Picturile lui Robert Fekete inversează conceptul de (Neo)Romantism. Folosind colajul alături de mediul tradițional al picturilor în ulei, lucrările lui Robert Fekete creează un nou sentiment al locului, unul în care inconsistențele există împreună, în timp ce pânzele înfățiează lumina zilei și obscuritatea în planul apropiat, sugerând o poetică a apropierii distante.

Picturile lui Alin Bozbiciu oferă o perspectivă inovatoare unde aplicarea intensă a vopselei transmite un sentiment al prezenței și al fizicalității figurilor reprezentate. Deși sunt realizate în tonuri întunecate și sumbre, subiectele care populează universul lui sunt reprezentări candide ale unor momente intime. Cele mai remarcabile sunt studiile sale de expresivitate și lumină. Lucrările lui Bozbiciu exprimă o realitate incompletă care oferă privitorului posibilitatea să își imagineze modalități variate de a completa narațiunea.

Lucrările de mari dimensiuni ale lui Aurelian Piroșca prezintă un univers neregulat de înșiruiri culturale – de la avioane, la figuri politice internaționale – reunite într-un ansamblu menit să ofere o critică contemporană a societății. Picturile sale pot fi interpretate ca alegorii contemporane ale absurdității umane și ale deziluziilor.