Interes neașteptat pentru atelierul de legătorie de carte organizat la Muzeul de Artă din Cluj

Foto: Dan Bodea

Peste 30 de persoane au participat luni la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca la un prim atelier care i-a introdus în tainele tehnicii legătoriei și a execuției cărților, o practică atât de puțin popularizată astăzi, dar atât de necesară în munca de restaurare a cărților vechi și nu numai.

Ca parte a expoziției „Cele mai frumoase cărți itinerante”, atelierul interactiv se desfășoară pe parcursul întregii săptămâni (22-26 februarie), între orele 14.00-17.00 și a fost inițiat de Daniela Chiorean, prof.univ.dr. la specializarea Grafică din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj. „Tot proiectul expozițional «Cele mai frumoase cărți» este concentrat pe ideea de carte-obiect într-o perioadă în care cartea a ajuns să concureze cu informația electronică. Cu toate acestea, eu sunt convinsă că așa cum pictura nu a încetat să existe în momentul apariției fotografiei, ci s-a reformat și reinventat, tot așa și cartea tipărită trece printr-un proces de reformare. Acum ne concentrăm pe ideea de a concepe cartea în așa fel încât să fie plăcută, să atragă și e foarte interesant când avem de ales între o carte bine făcută și o carte nu foarte bine executată tehnic. Pornind de la aceste premise am ajuns la acest atelier interactiv de legătorie de carte”, a precizat Diana Chiorean, inițiatoarea atelierului.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Cu motivații și scopuri diferite de a lua parte la atelier, participanții i-au surprins prin prezența numeroasă chiar și pe organizatori.

„Avem confirmarea de la muzeu că expoziția Cele mai frumoase cărți a fost foarte vizitată, ceea ce ne-ar putea face să credem că există un mare interes pentru cartea tipărită și că nu a dispărut odată cu apariția cărții electronice. Faptul că avem peste 30 de cursanți este un semnal foarte bun. Nu am anticipat o prezență atât de mare. Când am gândit organizarea acestui atelier am avut o necunoscută pe care am luat-o în calcul și anume faptul că participanții ar putea veni din domenii foarte diferite. Lucru care s-a și confirmat. Au venit oameni din zona arhivelor, bibliotecilor, anticariatelor, oameni interesați în a ști să realizeze un carnețel, o carte, un jurnal, studenți la secțiile de design sau grafică, persoane interesate de lucruri diferite pe care le presupune legătoria de carte. Ca urmare, și modul de organizare a atelierului va fi foarte fluid și va ține cont de pregătirea și așteptările fiecăruia. În primele două zile e vom furniza participanților informații de bază privind tipurile de legătorie și apoi am pregătit opt-nouă pupitre de lucru pentru practică. Asta înseamnă că vom încerca fiecare dintre noi să realizăm cu cursanții două-trei tipuri de legături. Va fi un atelier deschis în care învățăm unii de la alții”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Cristian Opriș, conf. univ. dr. la UAD.

Surprinzător, poate, într-o perioadă în care se discută frecvent despre cărțile pe suport electronic care par să prindă tot mai mult teren, există și persoane interesate să cunoască tehnicile tradiționale de legare a cărților. Fascinați de mirosul hârtiei tipărite, pasionați de cărți ca modalitate de exprimare artistică, respectiv de cartea de artist, sau interesați de procesul de realizare a unei cărți de la zero, participanții la curs au explicat și motivele care i-au determinată să se înscrie la atelier. „Prima legătură pe care o am cu cărțile este faptul că îmi place foarte mult mirosul lor. În al doilea rând, de foarte mult timp îmi place să scriu și, ca urmare, prima mea carte am legat-o din niște foi de dictando pe care le-am cusut cu o andrea de-a mamei mele. Mai mult de atât nu am experiență în domeniul acesta și vreau la final să rămân cu câteva cărți pe care să învăț să le leg pentru că am conținut pentru ele. Nu cred în cărțile cu producție foarte mare, pentru că nu vreau să fac profit din a scrie și atunci cartea trebuie să fie un dar de suflet și toate cărțile pe care le voi realiza prin cunoștințele acumulate aici, vor fi dăruite oamenilor pe care îi iubesc”, a precizat Cătălina, o cursantă a atelierului de legătorie de carte.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

„Nu am experiență în legătoria de carte, dar mă interesează foarte mult pentru că de-a lungul timpului m-am jucat cu tot felul de tehnici în zona artizanatului și m-ar interesa ca la sfârșit să îmi aleg o tehnică pe care să o aplic în ceea ce fac. Mă mai interesează și partea legată de a produce hârtie de la zero”, a spus Alexandru, un alt participant la atelier.

Anticari, bibliotecari, studenți la grafică sau la design vestimentar, veniți din Oradea, Sibiu sau București, cursanții s-au declarat interesați să se reîntoarcă la tehnicile tradiționale de legare de carte. „Nu sunt la fel de artist precum cei prezenți la atelier, de meserie sunt arhivist și sunt șeful arhivelor la Agenția Națională pentru Administrare Fiscală. Având în vedere, însă, că îmi fac un doctorat pe un domeniu conex, respectiv conservarea, restaurarea și digitalizarea fondurilor arhivistice economico-financiare, sunt interesat de acest atelier”, a declarat Cezar Ioncef. De asemenea, la atelier au fost prezenți și studenți la arhitectură preocupați nu doar de latura funcțională a cărților, ci și de aspectul lor.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Alături de Daniela Chiorean și Cristian Opriș, participanții vor învăța noțiunile de bază despre legătoria de carte de la Răzvan Anton, grafician și artist vizual, precum și de la Adorjáni Márta, absolventă de grafică la UAD. Participarea la atelier este gratuită.

Expoziția „Cele mai frumoase cărți itinerante” IEŞIT DIN TIPAR(E), în cadrul căreia are loc atelierul de legătorie, este deschisă publicului  pentru vizitare până in data de 28 februarie, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00. În expoziție există numeroase exemple de volume ieșire din banalul legătoriei industriale, iar la atelier participanții au ocazia să consulte și cărți legate de terminologia de specialitate.

 

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. toni mihalache says:

    30 ANI AM DARUIT REPARARII CARTI .ACUM LA 80 AM LASAT URMASI F FRUMOS CE FACETI ,ARTA DE A LUCRA CU CU CARTEA E O BUCURIE .CARTEA E NECESARA CELUI CARE NE EDUCA IN PRIMUL RAND .IN JAPONIA SINGURA BREASLA CARE NU E NEVOITA SA SE INCLINE IN FATA IMPARATULUI ESTE PROFESORII PENTU CE IN CONCEPTUL LOR ,FARA INVATATORI NU AR EXISTA IMPARAT.FRUMOS NU?

Postaţi un comentariu